Standard & Poor’s va publica pe 2 octombrie raportul privind ratingul de țară al României, în condițiile în care evoluțiile fiscale și politice din ultimele luni sunt atent monitorizate. Agenția de rating efectuează vizita de evaluare cu aproximativ trei săptămâni înainte de publicare, urmând să fie anunțate deciziile concrete despre calificativul României.
Contextul fiscal și evoluțiile recente în România
Până la data de 31 august, deficitul bugetar înregistrat în primele șapte luni a fost de 48,08 miliarde de lei, reprezentând o reducere cu 28,36 miliarde de lei față de perioada corespunzătoare din 2025, adică o scădere de 37% în termeni nominali. Raportat la PIB, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%.
Investițiile publice în aceeași perioadă au crescut cu aproape 24%, atingând suma de 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult comparativ cu primele șapte luni din 2025.
Declarații ale ministrului interimar al Finanțelor
Ministrul interimar Alexandru Nazare a susținut că performanțele fiscale și disciplinarea bugetară sunt menite să crească credibilitatea României. El a afirmat că aceste eforturi nu sunt doar pentru a menține ratingul de țară, ci pentru a evita îndatorarea excesivă a generațiilor următoare și pentru a susține ambițiile economice ale țării.
Nazare a menționat că reducerea deficitului cu 37% și creșterea investițiilor cu aproape 24% sunt realizări importante, dar a avertizat asupra presiunii continuate a costurilor cu dobânzile, care au atins 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului, cu o creștere de 26,5% față de anul anterior. El a semnalat că, dacă deficitul nu va fi controlat, cheltuielile cu dobânzile vor crește în următorii ani.
Standarde internaționale de analiză a ratingului
Pe data de 3 aprilie, Standard & Poor’s menținea ratingul României la „BBB-/A-3”, cu o perspectivă negativă. Agenția a avertizat că alimentarea riscurilor poate duce la o reducere a calificativului dacă procesul de consolidare fiscală eșuează sau dacă instabilitatea politică se accentuează.
Evaluările Fitch și Moody’s din august au păstrat ratingul pentru România la „BBB-” și, respectiv, „Baa3”, ambele cu perspectivă negativă. Agențiile au subliniat riscul de deteriorare a situației fiscale și externe dacă provocările politice și economice persistă.
Riscurile legate de costurile datoriei
Cheltuielile cu dobânzile continuă să pună presiune pe buget, ajungând la 40,12 miliarde de lei în primele șapte luni, ceea ce reprezintă circa 2% din PIB. Nazare a avertizat că, dacă nu se va reuși reducerea deficitului, aceste costuri vor avea o tendință de creștere în viitor.
Moody’s a emis un avertisment în august că menținerea consolidării fiscale devine dificilă, iar cheltuielile cu dobânzile și povara datoriei vor crește dacă eforturile de reducere a deficitelor nu continuă. Standard & Poor’s subliniază importanța menținerii disciplinei fiscale pentru evitarea unei retrogradări.
Impactul instabilității politice și a guvernului
S&P Global a indicat, după demiterea guvernului condus de Bolojan, că instabilitatea politică poate afecta ratingul României dacă persistă. Agenția a confirmat calificativul actual, la „BBB-/A-3”, dar a păstrat perspectiva negativă, menționând riscurile generate de impasul guvernamental.
Dizolvarea coaliției și dificultățile în formarea unui nou guvern ar putea complica eforturile de reducere a deficitului dublu – cel de cont curent și cel fiscal – conform analizei S&P Global. În plus, Agenția a semnalat că nevoile de finanțare externă și deținerile nerezidente ridicate la nivelul datoriei pot crește vulnerabilitățile.
Riscuri și așteptări pentru mediul economic
Agențiile de rating estimează că riscurile sistemice vor rămâne ridicate în următoarele 6 până la 12 luni, din cauza dificultăților în implementarea consolidării fiscale și a vulnerabilităților externe. Anunțul oficial al Standard & Poor’s va include și decizia privind calificativul, fiind așteptat pe 2 octombrie.
S&P Global a menționat că o eventuală scădere de rating s-ar traduce în costuri mai mari pentru împrumuturile statului și ar putea determina deprecierea leului față de euro, alimentând inflația, care se apropie de pragul de 11%.
Politica fiscală și sprijinul european
Agențiile de rating așteaptă ca, în contextul crizei politice, politicile fiscale ale României să fie susținute de un consens larg între partide și să fie adoptate măsuri de consolidare în 2026 și 2027, inclusiv un buget credibil pentru anul 2027.
Se estimează că România va accesa facilitățile de finanțare ale UE de până la 3,5% din PIB în acest an, pentru a acoperi o parte din nevoile de finanțare externă. Riscurile identificate includ dificultățile în menținerea planului de ajustare fiscală în contextul destabilizării politice și al șocurilor externe legate de prețurile la energie.
Economistul Andrei Caramitru a explicat că, în cazul votului pentru sau împotriva Guvernului Mureșan, rezultatul va fi clar: acceptarea planului înseamnă încredere și evitarea retrogradării, în timp ce opoziția ar putea precipita această situație.
Standard & Poor’s subliniază că, în lipsa stabilității politice și a reformelor fiscale, riscurile de reducere a ratingului vor crește, ceea ce va avea repercusiuni directe asupra costurilor de finanțare ale țării și asupra cursului leului.