Europa se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, provocată de efectele războiului din Iran asupra pieței globale a petrolului și gazelor naturale, a afirmat comisarul pentru energie al Uniunii Europene, Dan Jorgensen. Într-o scrisoare adresată miniștrilor de profil din Uniunea Europeană, oficialul european a declarat că problemele de ofertă au condus la o creștere semnificativă a prețurilor.
Contextul crizei energetice în UE
Jorgensen a precizat că Uniunea Europeană se află în fața unei crize a prețurilor legată de o criză a ofertei de energie. Aceasta se datorează, în principal, situației de pe piețele petrolului și gazelor, influențată de războiul din Iran, care a afectat traficul în Strâmtoarea Ormuz. Europa depinde în mare măsură de importuri, cu aproximativ 80% din necesarul de gaz acoperit de furnizori străini.
Furnizorii externi au un impact direct asupra prețurilor, în condițiile în care conflictele din Iran și restricțiile la nivel mondial determină creșteri ale costurilor de achiziție. În această perioadă, UE nu se confruntă încă cu penurii de aprovizionare, însă prețurile energiei continuă să crească.
Stocurile de gaze și evoluția situației
Potrivit datelor furnizate de Gas Infrastructure Europe, capacitatea totală de stocare a gazelor la nivelul Uniunii Europene este în proporție de aproximativ 70% în prezent. Aceasta reprezintă o scădere de 12 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut.
Încărcarea depozitelor are o importanță crucială înainte de sezonul de iarnă, când cererea pentru încălzire devine maximă. În ciuda nivelului mai redus de stocuri comparativ cu anul anterior, țările UE încearcă să își umple rezervorii pentru a evita probleme de aprovizionare.
Pregătiri și compararea situației actuale cu criza din 2021
Jorgensen a evidențiat faptul că UE este mai bine pregătită pentru sezonul rece decât în 2021, când Rusia a restricționat livrările de gaze naturale către Europa. Însă, el a subliniat că autoritățile trebuie să intensifice măsurile de pregătire pentru a face față eventualelor situații de criză.
În 2021, creșterea capacității de import de gaze naturale lichefiate (GNL), utilizarea mai accelerată a energiei din surse regenerabile și reducerea cererii interne de gaze au contribuit la întărirea rezilienței sistemului energetic european în fața reducerii livrărilor din Rusia.
Recomandări pentru guverne și impactul pe termen scurt
Jorgensen a accentuat necesitatea ca statele membre să continue să își intensifice măsurile de pregătire pentru sezonul de iarnă. Acțiunile recomandate includ consolidarea stocurilor de gaze și gestionarea eficientă a consumului.
Până în prezent, nu au fost raportate penurii de gaze, însă prețurile continuă să fie volatile, afectate de evoluțiile geopolitice și de fluctuațiile de pe piețele internaționale. În timp ce resursele sunt suficiente pentru moment, incertitudinile persistă, fiind clar că Europa trebuie să își consolideze măsurile de răspuns la această criză energetică.
Comisarul pentru energie a reiterat importanța colaborării între guverne și furnizori pentru stabilitatea și securitatea aprovizionării cu energie în perioada următoare.