Activiști și personalități din aripa radicală a mișcării MAGA îndeamnă președintele Donald Trump să preia controlul asupra alegerilor intermediare din SUA din 3 noiembrie, solicitând declararea stării de urgență sau, în scenariul extrem, instaurarea legii marțiale.
Mari tensiuni în interiorul mișcării conservatoare populiste
La finalul campaniei pre-electorale, tensiunile din preajma scrutinului cresc în rândul susținătorilor lui Trump. Grupări radicale, advocati, influenceri și personalități media de dreapta cer acțiuni drastice și urgente pentru evitarea unei pierderi a alegerilor de către candidații republicani.
Printre propunerile avansate se numără declararea stării de urgență la nivel național, precum și invocarea legii marțiale, sugerată în discursurile publice ale unor apropiați ai fostului președinte.
Unul dintre cei mai vocali susținători ai acestor măsuri, Peter Ticktin, avocat și prieten de școală cu Trump, a exprimat în cadrul unei declarații pentru „The Atlantic” trei scenarii posibile pentru toamnă: primele două fiind imposibilitatea alegerilor fără probleme și intervenția preventivă a lui Trump înainte de scrutin, iar al treilea fiind declararea legii marțiale în preajma datei de 3 noiembrie.
Ticktin a afirmat explicit că, în cazul în care liderul republican nu va recurge la aceste măsuri, va trebui să cedeze conducerea mișcării. El a adăugat că forțele armate din Statele Unite sunt mai puternice decât cele ale opozanților și nu se teme de tulburări la nivel național.
La rândul său, Wayne Allyn Root, comentator de extrema dreaptă, susține că a transmis mesaje directe către Trump prin email și mesaje text, pe care le redistribuie pe platforma Truth Social. Root cere o „declarație de urgență de securitate națională,” pe care o consideră esențială pentru ca Trump să controleze procesul electoral, afirmând că democrații nu pot câștiga fără fraudare.
Fostul comisar electoral din Colorado, Tina Peters, condamnată la aproape nouă ani de închisoare pentru manipularea mașinilor electorale—a constatat și ea o tensiune crescândă, afirmând că mulți susținători ai mișcării MAGA nu mai au încredere în procesul electoral. Peters a primit grațierea de la guvernatorul democrat Jared Polis, după ce s-a aflat în centrul unor acuzații legate de manipularea sistemelor de vot.
Trei scenarii posibile, conform activismului extremist
Ticktin a prezentat trei posibilități pentru situația alegerilor din acest an. Primele sunt considerate imposibile, fiind vorba de alegeri fără probleme. A doua variantă prevede intervenția preventivă a lui Trump înainte de scrutin, iar cea de-a treia implică declararea legii marțiale în jurul datei de 3 noiembrie.
Ticktin a declarat pentru „The Atlantic” că optează pentru „ori lege marțială, ori demisie”. El a adăugat că nu se teme de tulburări și a făcut referire la forțele armate, fără a furniza detalii concrete despre acestea.
Wayne Allyn Root sprijină această abordare, susținând public că trimite mesaje către Trump și cere o „declarație de urgență de securitate națională.” El afirmă că această declarație i-ar conferi control complet asupra procesului electoral și acuză că „democrații nu pot câștiga nicio alegere fără să trișeze.”
Tina Peters, criticată pentru condamnarea în cazul manipulării sistemelor de vot, afirmă că susținătorii MAGA sunt nerăbdători și plini de încredere că alegerile nu vor fi corecte, ceea ce crește incertitudinea asupra rezultatului final.
Reacții și controverse legate de aceste planuri
Planurile avansate de activiști extremiști au provocat reacții dure din partea experților în drept constituțional și a consilierilor mai moderati ai Partidului Republican. Conform legislației americane, organizarea alegerilor revine fiecărui stat în parte, iar președintele sau un lider politic nu are autoritatea legală de a prelua controlul direct asupra procesului electoral sau de a trimite forțe militare la secțiile de vot.
Surse din anturajul lui Trump au precizat că fostul președinte nu a confirmat intenția de a adopta o astfel de strategie extremă, respingând în mod explicit posibilitatea ca declarația de urgență să-i ofere controlul asupra alegerilor.
Experții în drept afirmă că o astfel de declarație națională de urgență nu este un permis total pentru acțiuni ale guvernului, ci are limite precise stabilite de lege și necesită aprobarea Congresului. Elizabeth Goitein, de la Centrul Brennan pentru Justiție, explică că o astfel de declarare nu reprezintă un „câmp deschis” pentru președinte, fiind supusă unor restricții clare și verificări.
Integrarea acestor propuneri extremiste în discursul politic indică fracturi în interiorul Partidului Republican, precum și o escaladare a retoricii în contextul scrutinului. În timp ce unii candidați încearcă să se distanțeze de discursurile radicale, baza de susținere a extremiștilor continuă să solicite acțiuni dure, ceea ce menține incertitudinea privind acceptarea oficială a rezultatelor după încheierea procesului electoral.