Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri seară, 30 septembrie, la Praga, că viitorul Guvern nu trebuie să includă miniștri din partidul AUR, având în vedere mandatul și direcția pro-occidentală pe care le-a primit de la cetățeni. El a explicat că această poziție nu este o formă de lipsă de respect față de simpatizanții AUR, ci o cerință de responsabilitate față de mandatul său și prioritățile țării.
Nicușor Dan despre restricțiile pentru AUR în Guvern
Șeful statului a spus că implicarea AUR în guvernare ar putea afecta relațiile cu partenerii internaționali, securitatea și poziția României în Uniunea Europeană. El a susținut că opinia majoritară în rândul partidelor și a instituțiilor recomanda evitarea unei alianțe cu acest partid, pentru a asigura stabilitatea politică și financiară.
Discuții despre numele viitorului premier
Nicușor Dan a indicat că are mai multe variante pentru desemnarea noului premier, dar nu poate face publice aceste nume înainte de o consultare oficială cu partidele politice. El a precizat că această consultare va avea loc până pe 5 octombrie, după care va nominaliza oficial candidatul pentru funcția de șef al Guvernului.
Refuzul alegerilor anticipate și motivele
Președintele a explicat că, deși alegerile anticipate pot părea o soluție, reprezintă un risc pentru stabilitatea financiară a țării. El a afirmat că un Guvern interimar nu poate realiza rectificări bugetare, ceea ce poate afecta serviciile publice fundamentale, precum sistemul sanitar și serviciile de urgență.
„Dacă nu se face rectificare bugetară, nu se pot aloca fonduri pentru ambulanțe și sistemul de sănătate”, a spus Nicușor Dan. El a adăugat că România funcționează deja pe datorie și, din acest motiv, alegerile anticipate ar putea periclita fluxurile financiare și funcționarea curentă a țării.
Președintele a mai subliniat că mesajele de la investitori internaționali indică clar că nu susțin alegeri anticipate, ci preferă o continuitate stabilă în guvernare pentru a nu compromite finanțarea și proiectele în derulare, cum ar fi cele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Criza politică și tentativele de formare a guvernului
România se află în criză politică din 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul pentru premierul PNL, Ilie Bolojan. La trei zile după, pe 23 aprilie, miniștrii Partidului Național Liberal și-au depus demisiile, iar pe 5 mai a fost depusă moțiunea de cenzură de PSD și AUR, care a dus la căderea guvernului după 11 luni.
Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier, respectiv Eugen Tomac și Adrian Veștea, ambele fiind respinse de Parlament. În iunie, guvernările propuse cu acești candidați au eșuat, iar pe 22 iunie, PNL a respins lista de miniștri a lui Veștea cu 189 de voturi pentru, fata de cei 233 necesari.
După aceste eșecuri, Nicușor Dan a început consultări extinse cu partidele, încercând să găsească un sprijin pentru un nou Executiv. În acest context, PSD a propus-o pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au avansat pe Siegfried Mureșan, însă eforturile au continuat fără succes.
Pe parcursul perioadei, s-au înregistrat numeroase negocieri și schimbări de poziții. Liderii liberali au discutat inițial despre posibilitatea unui guvern minoritar PSD susținut de PNL, dar această variantă nu a fost vreodată aprobată categoric, iar în august, orice discuție despre o variantă de prim-ministru din PNL, precum Siegfried Mureșan, s-a amânat. În același timp, liderii PNL au subliniat că orice numire va fi făcută în funcție de sprijinul politic al partidului.
În septembrie, Nicușor Dan a anunțat propunerea oficială pentru funcția de premier pe Siegfried Mureșan. Acesta a acceptat propunerea și a început procesul de formare a guvernului. În pofida acestui efort, guvernul condus de Mureșan a fost respins la vot în Parlament, obținând doar 182 de voturi favorabile, sub numărul de 233 necesare.
Contextul politic și poziția politiciilor în continuare
De la demiterea premierului Ilie Bolojan, în mai, România a traversat o perioadă de turbulențe politice spectaculoase. Criza a implicat multiple încercări de formare a guvernului, nominalizări și respingeri repetate în Parlament. În acest context, Nicușor Dan a declarat că nu intenționează să organizeze alegeri anticipate și că va continua negocierile pentru desemnarea unui nou premier până pe 5 octombrie.
Președintele speră să desemneze un nou prim-ministru și să evite astfel un nou blocaj politic. Până în prezent, procesul de formare a guvernului a fost marcat de numeroase tentative eșuate, decizii politice contradictorii și negocieri intense între partidele parlamentare.
Aceasta este situația actuală a formării guvernului în România, după patru luni de criză politică și multiple încercări de a constitui o majoritate stabile în Parlament.
