România se confruntă cu dificultăți semnificative în mediul investițional, avertizează raportul Departamentului de Stat al SUA pentru anul 2026. Documentul evidențiază problema corupției la nivel guvernamental și în mediul de afaceri, precum și instabilitatea legislativă și lipsa de predictibilitate în sectorul energetic.
Starea actuală a climatului investițional în România
Raportul consideră că România este o destinație „mixtă” pentru investitori. Punctele forte identificate sunt piața deschisă, forța de muncă calificată și poziția strategică a țării. Cu toate acestea, instabilitatea legislativă și corupția frecventă afectează atractivitatea mediului de afaceri.
Probleme principale semnalate
Legislația suferă schimbări frecvente, în special în domeniul fiscal, fără consultări adecvate sau evaluări de impact. Sistemul judiciar este perceput ca fiind imprevizibil, iar aplicarea legilor este inconsitentă și lentă. Corupția se menține ca o problemă persistentă, fiind întâlnită atât în rândul autorităților, cât și în mediul privat.
Un sondaj Eurobarometru din ianuarie-februarie 2025 indică faptul că 90% dintre întreprinzătorii români consideră corupția răspândită în țară, comparativ cu media UE de 63%. De asemenea, 62% din aceștia cred că funcționarii publici favorizează membri ai propriilor familii sau prieteni.
Printre principalele probleme în desfășurarea activităților economice se numără nivelul taxelor (96%), modificările frecvente ale legislației (91%), complexitatea procedurilor administrative (84%) și corupția (72%).
Aspecte centrale din raportul Departamentului de Stat pentru 2026
Lipsa de predictibilitate este tema principală. Modificările legislative, mai ales cele fiscale, apar deseori în grabă, fără consultare reală sau evaluări de impact, iar legile bruiate nu prevăd sancțiuni pentru nerespectare.
Instituțiile au o capacitate limitată de aplicare a legilor, fiind lent și subdimensionat. Corupția rămâne o problemă serioasă, cu progrese evidente doar pe hârtie, în condițiile unor condamnări dificil de obținut.
Justiția formal este independentă, dar imprevizibilă, cu o expertiză comercială limitată, existând tensiuni între instanțe și cadrul legal UE. Sectorul energetic este cel mai vulnerabil în fața schimbărilor bruște de reguli, precum plafonările de preț și taxele speciale pe profituri excepționale.
Sectoul energetic și regulile de piață
România a instituit o taxă pe veniturile suplimentare („windfall profit tax”) în 2018, modificată în 2022, pentru producătorii de gaze naturale, atât onshore, cât și offshore. Aceștia trebuie să plătească redevențe raportate la prețul de pe piața Central European Gas Hub (CEGH) din Viena.
Din 2021 până în 2022, prețurile energetice au crescut accentuat, determinând plafonarea prețurilor la energie electrică până în iunie 2025 și la gaze naturale până în aprilie 2027. În perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, plafonarea va fi înlocuită cu un mecanism de reglementare a marjelor aplicabil producătorilor, comercianților și distribuitorilor de gaze destinate consumului casnic și producerii de energie termică.
Guvernul a instituit și o taxă pe venituri excepționale, aplicabil producerilor de gaze și energie electrică, fără consultări publice extinse în procesul legislativ.
Alte măsuri și reglementări
În aprilie 2025, a fost introdusă o taxă de 0,5% asupra valorii nete a construcțiilor private situate pe uscat, iar pentru activele deținute de stat, cota este de 0,25%. În martie 2021, a fost adoptat un proiect de lege pentru consolidarea autorității statului de a verifica transferurile de contracte petroliere către companii din alte țări UE sau non-UE, pentru a evalua dacă acestea reprezintă o amenințare la adresa securității naționale.
Investițiile implicând autorități publice sunt considerate mai dificile din cauza intereselor politice și economice, precum și a lipsei de coordonare între ministere, ceea ce poate duce la blocaje sau întârzieri semnificative.
Recomandări și provocări pentru mediul de afaceri
Potrivit raportului, tranzacțiile cu statul sau parteneriatele public-private pot fi afectate de interese politice și de lipsa de coordonare, complicând procesul de investiții majore. În ansamblu, lipsa de predictibilitate, corupția și schimbările frecvente în reguli au un impact major asupra climatului investițional din România.