România are deja un patrimoniu cultural și resurse identitare care pot fi folosite pentru a construi un brand de țară, susține Marius Spiridon, fondatorul Createrra. În cadrul conferinței „Made in Romania”, acesta a propus o schimbare de perspectivă bazată pe valorile și tradițiile existente, fără a fi nevoie de inventarea unor sloganuri sau concepte noi.
România dispune de un capital cultural pentru un brand puternic
Spiridon consideră că răspunsul pentru un branding eficient nu trebuie să fie în construcții artificiale, ci în valorificarea patrimoniului cultural actual. El atrage atenția asupra Festivalului George Enescu, despre care afirmă că este un „miracol al României” și un punct de pornire pentru promovarea imaginii țării. Acest festival cultural, consideră Spiridon, poate servi ca o „umbrelă” sub care să fie promovate și alte forme de creație românească.
Educația, fundament pentru o cultură bazată pe inovație
Pentru Spiridon, o cultură orientată spre inovație trebuie să se bazeze pe o educație diferită. El subliniază că o cultură a inovației nu poate să se dezvolte într-un sistem educațional axat pe obediență și mecanic, ci învățând gândirea, psihologia și introspecția. El compară mediul economic românesc cu „Vestul Sălbatic”, accentuând necesitatea modernizării și a reformei în educație pentru a sprijini o economie inovatoare.
De la cultură la business: sinergie pentru un brand de țară
Spiridon vede un brand de țară ca pe o oportunitate pentru companiile românești de a lucra împreună și de a-și valorifica reciproc reputația culturală. În viziunea sa, sub un astfel de brand pot exista produse, servicii, designeri și producători români, capabili să promoveze o imagine complexă a țării, dincolo de tradiționalele vinuri sau produse agricole.
Beneficiile unui brand de țară pentru companiile autohtone
Într-un interviu, Spiridon sintetizează avantajele: alinierea companiilor în direcția unui mesaj comun, sentimentul de apartenență la același spațiu și contribuția reciprocă. El afirmă că un brand de țară ar stimula colaborarea între firme și ar facilita creșterea comună, pe baza unui crez și a unei viziuni colective.
„Made in Romania”: mai mult decât o etichetă pe produs
Spiridon sugerează că elementele culturale și oamenii care au construit identitatea țării pot fi actori principali în dezvoltarea unui brand puternic. În loc să se limiteze la o etichetă obișnuită pe produse locale, „Made in Romania” poate deveni un concept mai larg, în care cultura, inovația și afacerile se interconectează, oferind o structură solidă pentru promovare și dezvoltare.
În final, el afirmă că soluțiile deja existente, precum patrimoniul cultural și tradițiile, trebuie valorificate ca puncte de sprijin pentru viitoare proiecte de imagine a țării.
