România a înregistrat un succes semnificativ în implementarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR), care devine un model pentru alte țări europene. Experiența sistemului, construit prin colaborare între sectorul privat și autorități, demonstrează că dialogul constant și infrastructura funcțională pot genera schimbări în comportamentul publicului și pot susține un proiect de mediu durabil.
Proiectul SGR și colaborarea dintre actori
Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager la RetuRO, a afirmat că experiența celor trei ani de funcționare a sistemului arată importanța dialogului între producători, retaileri și stat. Această colaborare a permis ca proiectul să treacă de la faza de plan la implementare reală. În perioada respectivă, peste 12 miliarde de ambalaje au fost returnate prin SGR și aproape 900.000 de tone de materiale au fost reciclate de RetuRO.
Interesul altor țări pentru experiența românească
Reprezentanții altor state europene și-au exprimat interesul pentru modelul românesc de implementare a SGR. În conferință, s-a subliniat că sistemul reprezintă mai mult decât un proiect de economie circulară; este un parteneriat public-privat finanțat exclusiv din fonduri private, realizat prin implicarea directă a producătorilor de băuturi, retailerilor și statului. Proiectul a fost inițiat de RetuRO cu o echipă inițială de aproximativ 10 oameni, care a dezvoltat infrastructura specifică pentru sistem.
Rolul infrastructurii în schimbarea comportamentului
Un element central al succesului SGR este infrastructura ușor accesibilă pentru utilizatori. Marinescu a precizat că, odată ce a fost creată o posibilitate simplă de returnare, românii au început să adopte constant acest gest. Ea a subliniat că un sistem eficient nu poate fi implementat fără să se construiască înainte infrastructura corespunzătoare și să se asigure dialogul cu cei responsabili pentru reguli și aplicarea lor.
Adaptarea la realități și lecțiile din teren
Implementarea a evidențiat că planurile inițiale trebuie ajustate în funcție de comportamentul real al consumatorilor. Sistemul a fost proiectat pentru o colectare 50% automată și 50% manuală, însă practică a arătat o predominanță a colectării automate, ajungând la 95% în prezent. Marinescu a subliniat importanța rezilienței și a adaptabilității în procesul de implementare.
Valoarea exportului de know-how
Experiența SGR aduce în discuție valoarea know-how-ului instituțional și operațional, pe lângă produsele fizice exportate. Marinescu a evidențiat că întâlnirile și schimburile de idei între profesioniști din diverse domenii facilitează identificarea de soluții care pot fi adaptate pentru alte industrii. România poate contribui la schimbul european de bune practici, exportând nu doar produse, ci și soluții și modele de succes.
În ansamblu, succesul sistemului SGR demonstrează că un proiect de mediu durabil poate fi realizat în România prin colaborare, infrastructură adecvată și adaptare continuă.
