Record de organizații care au finalizat chestionarul de autoevaluare a securității cibernetice
Irineu Darău, ministru interimar al Economiei, anunță că 1.324 de organizații din România au completat cu succes chestionarul online pentru autoevaluarea nivelului de maturitate în domeniul securității cibernetice. Acest număr depășește ținta stabilită în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care era de 1.000 de entități.
Reușita înregistrată în cadrul programului național de auditare
Rezultatul a fost obținut prin eforturile depuse de directoratul național pentru securitate cibernetică (DNSC), care a mobilizat rapid organizații din sectorul public și privat. În total, peste 1.600 de entități s-au înscris pentru auditare, ceea ce indică un interes crescut pentru securitatea cibernetică în rândul companiilor și instituțiilor din România.
Se observă o preocupare crescândă pentru securitatea digitală
Darău subliniază că interesul pentru securitatea cibernetică a crescut semnificativ, fiind un semn clar al faptului că preocuparea pentru protecția datelor și a infrastructurii digitale devine tot mai acută. În opinia sa, aceste rezultate demonstrează că măsura a fost percepută ca fiind necesară în contextul actual.
O problematică din ce în ce mai relevantă pentru toate domeniile
Ministrul interimar afirmă că securitatea cibernetică nu mai este exclusiv o responsabilitate a specialiștilor IT. Pentru companii, ea reprezintă protejarea activității și a datelor, în timp ce pentru instituții, continuitatea serviciilor este esențială. În sectorul unei economii din ce în ce mai digitalizate, reziliența devine o prioritate majoră.
Importanța digitalizării într-un mod sigur
În același timp, Darău atrage atenția că digitalizarea României trebuie realizată în condiții de siguranță. Nu este suficient să digitalizăm fără măsuri de protecție, afirmând că procesul de digitalizare trebuie să fie însoțit de strategii de securitate eficiente.
Provocări și continuitate în domeniul securității cibernetice
El adaugă că PNRR nu reprezintă doar atingerea unor jaloane, ci și dezvoltarea infrastructurii, instrumentelor și competențelor în domeniul securității cibernetice. Resursele și cunoștințele acumulate trebuie să rămână în România, iar munca de consolidare a sistemelor de protecție nu se încheie odată cu atingerea jaloanelor din plan.
Rezultatele acțiunilor de audit în domeniu indică o creștere a nivelului de conștientizare și implicare în asigurarea protecției digitale a instituțiilor și companiilor din țară.