România a importat aproape 3.400 MW de energie electrică sâmbătă seara, depășind producția internă, în contextul unei capacități reduse de generare cauzate de secetă și debitul scăzut al Dunării. La acea oră, sistemul energetic se apropia de limitele de interconexiune, de 4.000 MW.
Starea sistemului energetic în data de 3 octombrie
În timpul serii, producția națională de energie a fost de aproximativ 2.900 MW. Centralele eoliene au avut o aport redus, fiind aproape inoperabile. Hidrocentralele și cele pe cărbune au produs fiecare sub 1.000 MW. Între timp, importurile au crescut, ajungând aproape de plafonul de 4.000 MW, conform datelor Transelectrica.
Factori care au influențat importurile
Nu s-au preferat importurile pentru reducerea costurilor, deoarece prețul energiei pe PZU depășea 1.900 lei/MWh. Centralele pe gaze au generat circa 1.250 MW, iar cele pe cărbune sub 600 MW, unele grupuri pe gaze fiind oprite. De asemenea, unele centrale pe cărbune au avut probleme cu aprovizionarea cu combustibil.
Distribuția pe surse de energie în data de 4 octombrie
La ora 22:55, datele Transelectrica indică o distribuție a producției energetice astfel: hidrocarburi, inclusiv centrale pe gaze și cărbune, totalizau 1.273 MW (44,29%), hidro 651 MW (22,65%), cărbunele 568 MW (19,76%), energia eoliană 331 MW (11,52%), biomasa 58 MW (2,02%), iar instalațiile de stocare 7 MW (0,24%).
Situația centralei de la Cernavodă și impactul asupra pieței
O sursă a informat că unul dintre marii furnizori de energie, Getica 95, și-a solicitat insolvența la Tribunalul Buzău, pe 1 octombrie. Compania invocă probleme financiare generate de oprirea centralei de la Cernavodă, care a fost închisă de peste o lună și jumătate din cauza debitului scăzut al Dunării. Această oprire a afectat în mod direct furnizarea de energie pentru contracte de retail, contribuind la dezechilibrul sistemului energetic.
România continuă să gestioneze o situație complexă, influențată de condițiile climatice și de problemele tehnologice ale unor unități nucleare.
