Uniunea Europeană întârzie implementarea reformelor economice avansate propuse cu doi ani în urmă de Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, iar fără aceste măsuri, analistul Mike Peacock avertizează asupra unui declin pe termen lung și a unei poziții secundare pe scena mondială.
Obiectivele reformei și stadiul actual
Blocul comunitar are termen limită stabilit pentru sfârșitul anului 2027 pentru aplicarea unor elemente-cheie ale planului lui Draghi. Printre acestea se numără o piață unică completă, piețe de capital și uniuni energetice, precum și crearea unor împrumuturi comune și relaxarea cerințelor pentru sprijinul unanim al statelor.
Până în iulie, au fost implementate integral doar 15,7% din propunerile deprecated ale planului, în timp ce aproximativ 40% dintre acestea au fost abordate parțial, conform European Policy Innovation Council.
În cazul celor mai radicale măsuri, precum piațele unice de capital și energie, s-a avansat chiar mai puțin: doar 3% dintre propuneri au fost transformat în legislație, indică analiza Institutului Montaigne din Franța.
Uniunea Europeană întâmpină dificultăți în acordarea sprijinului pentru reforme, deoarece deciziile majore necesită unanimitate. În contextul calendarului electoral ce urmează, acest proces devine și mai complicat.
Gimele naționale pot deveni reticente să susțină măsuri ce implică reducerea suveranității. În special în perioada electorală, liderii pot evita inițiativele de reformă, ceea ce riscă să frâneze întregul proces de integrare.
Impactul alegerilor din statele membre
Primul scrutin cu impact semnificativ este cel prezidențial din Franța, programat pentru aprilie 2027. Înaintea alegerilor, UE încearcă să finalizeze bugetul pe termen lung pentru perioada 2028-2034, pentru a evita influența alegerilor asupra angajamentelor financiare.
Partidul lui Marine Le Pen, Adunarea Națională, a în exprimat intenția de a reduce contribuțiile la bugetul UE și de a reintroduce controale la frontieră, chiar dacă nu vizează părăsirea Uniunii. Aceste poziții pot afecta nu doar politica bugetară, ci și reformele structurale preconizate.
Alegerile din Italia și Polonia sunt programate pentru mai târziu în 2027, iar în Spania, premierul Pedro Sanchez a convocat alegeri anticipate pentru sfârșitul lunii noiembrie, complicând și mai mult eforturile de reformare în apropierea scrutinurilor.
Situația din Germania și riscurile pentru reforme
Germania, cea mai mare economie a UE, reprezintă un caz aparte. Coaliția de guvernare condusă de Friedrich Merz poate rămâne la putere până în 2029, însă creșterea sprijinului pentru partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) riscă să limiteze progresele.
AfD, care susține relații mai strânse cu Rusia și are poziții dure față de imigrație, a câștigat teren în sondaje. În plus, rezultatele recente ale alegerilor regionale din landuri au evidențiat pierderi pentru CDU, principalul partid de guvernare, și un recul al reformelor concomitent cu ascensiunea AfD.
Premierul Merz a relaxat regula fiscală privind limitele de îndatorare, pentru a finanța cheltuieli în domeniul apărării și infrastructurii, planificând fonduri de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură. Însă măsurile de reformă în domenii precum controlul concediilor medicale, ajutoarele sociale și vârsta de pensionare nu au fost populare, fapt demonstrat și de rezultatele alegerilor regionale.
Un expert afirmă că preferința germanilor pentru stabilitate și împotriva reformelor va putea bloca sau încetini procesul politic, în contextul ascensiunii AfD și a reticenței față de modificări structurale.
Testele pentru viitorul uniunii economice și energetice
Oficialii UE acceptă în mod oficial necesitatea accelerării proiectelor strategice, precum integrarea pieței de capital și uniunea energetică. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat în discursul său anual despre „Starea Uniunii” că trebuie să se acționeze rapid.
Cu toate acestea, barierele politice persistă, iar inițiativele pentru un fond comun de împrumut în zona euro sunt considerate deja dificile. Crearea unei piețe unice de capital ar putea mobiliza cele 35 de trilioane de euro din economiile cetățenilor UE, dispersate între cele 27 de state membre și investițiile în străinătate.
Un aspect critic este reformarea sistemului energetic pentru a susține infrastructura necesară inteligenței artificiale și digitalizării, însă având în vedere dependența de energie ieftină și stabilă, acest proces pare întârziat.
Riscul de decalaj și dependență tehnologică
Christine Lagarde, președinta BCE, a avertizat recent că dacă blocul nu face progrese, decalajul de productivitate față de SUA va crește, iar produsele europene vor fi afectate de competitivitatea mai redusă și de costuri mai mari ale materiei prime. În plus, Europa riscă să devină tot mai dependentă de componente tehnologice din SUA și China, impactând capacitatea de a rămâne competitiv în domeniul inteligenței artificiale.
Mike Peacock afirmă că tergiversarea reformelor și lipsa unei voințe comune pot duce la eșecul planurilor UE de consolidare economică și energetică, accentuând riscul de marginalizare globală.