Agricultura românească are șansa de a beneficia de fondurile europene alocate pentru perioada 2028–2034, având la dispoziție cel puțin 300 de miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și gestionarea situațiilor de criză. În cadrul negocierilor pentru noul buget european, România se află într-un context în care politica agricolă și de coeziune urmează să fie menținute ca priorități majore.
Contextul bugetului european pentru agricultură și dezvoltare rurală
Comisia Europeană propune un buget total de peste 409 miliarde de euro dedicat competitivității europene, stabilit prin fonduri precum European Competitiveness Fund și Horizon Europe. Din această sumă, o parte considerabilă, aproximativ 40 de miliarde de euro, este destinată sectorului agroalimentar și bioeconomiei pentru perioada 2028–2034. Aceste fonduri urmăresc să sprijine cercetarea, inovarea, digitalizarea și tranziția verde în agricultură.
Politica Agricolă Comună va continua să fie susținută prin sprijin direct pentru fermieri, iar cel puțin 300 de miliarde de euro vor fi rezervate pentru sprijinul veniturilor și gestionarea situațiilor de criză. În plus, agricultura urmează să fie integrată în o arhitectură mai largă de investiții europene, care include și alte domenii de tehnologie și inovare.
Impactul asupra structurii exploatațiilor agricole din România
România are aproape 3,5 milioane de fermieri, dintre care 90% exploatează mai puțin de 5 hectare. Din cele 8,8 milioane de exploatații agricole existente în UE, aproape o treime, adică 2,9 milioane, sunt în România. Această polarizare agricolă ridică întrebări legate de susținerea fermelor mici și de stimularea exploatațiilor capabile să investească în tehnologie, irigații și procesare.
Pentru sudul și estul Europei, acest dezechilibru influențează modul în care va fi aplicată politica europeană de dezvoltare rurală, precum și modul în care vor putea fi absorbite fondurile pentru modernizare și inovare.
Negocierile europene din octombrie și mizele României
Negocierile pentru viitorul buget european au loc în octombrie la Bruxelles, cu accent pe menținerea nivelului actual de finanțare pentru agricultura și coeziune. România susține, alături de 16 alte state membre, păstrarea fondurilor dedicate acestor domenii, evitând reducerea pentru alte priorități precum apărare, securitate energetică și competitivitate.
Președintele Nicușor Dan a anunțat implicarea sa, împreună cu premierul Italiei, în „Grupul Prietenilor Coeziunii”. Această inițiativă are scopul de a susține menținerea finanțării pentru politica agricolă comună și coeziune, în contextul negocierilor de la Consiliul European.
Schimbări în arhitectura de finanțare a agriculturii
Pentru perioada 2028–2034, finanțarea va fi structurată nu doar prin plăți directe sau investiții tradiționale, ci și prin alte instrumente pentru stimularea inovării. Agricultura va fi inclusă în cadrul unui sistem mai larg de investiții, facilitând finanțarea pentru proiecte de cercetare, digitalizare și tehnologie.
Se propune alocarea a aproximativ 409 miliarde de euro pentru competitivitate, din care o parte va fi destinată sectoarelor de sănătate, biotehnologie, agri-tech și bioeconomia. Această abordare urmărește să sprijine companiile și exploatațiile care pot demonstra creșteri de productivitate și adaptare tehnologică.
Provocări și oportunități pentru agricultura românească
Structura agricolă a României, caracterizată de predominanța fermelor mici, impune o reevaluare a modului de exploatare a fondurilor europene. Aproape 90% dintre exploatații au mai puțin de 5 hectare, iar doar 1% dețin peste 50 de hectare, ocupând peste jumătate din suprafața agricolă utilizată.
Această polarizare aduce în discuție modul în care vor fi susținute fermele familiale și cele capabile să investească în tehnologie și procesare. În cazul fermelor mari, schimbarea se va concentra mai mult pe investiții în infrastructură, tehnologizare și digitalizare.
Transformarea exploatațiilor mari în infrastructură pentru agricultura 4.0
Pentru marii operatori, tranziția se traduce în investiții în irigații, utilaje moderne și tehnologii de precizie. Exemplele includ extinderea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă, utilizarea senzorilor digitali și aplicațiile inteligente pentru monitorizarea culturilor.
Proiecte cum ar fi Robo-Farmer, dezvoltat de un Grup Operațional din cadrul Parteneriatului European pentru Inovare, demonstrează posibilitatea de reducere cu cel puțin 60% a utilizării pesticidelor și fungicidelor, prin robotizarea agricolă.
Viitorul investițiilor în agricultură și bioeconomia europeană
Noul sistem european propune ca agricultura să fie privită ca un sector de inovare și competitivitate, nu doar ca un beneficiar al subvențiilor directe. Fondurile alocate pentru bioeconomiei, digitalizare și biotehnologie pot fi utilizate pentru proiecte de cercetare, dezvoltare și implementare tehnologică.
Pentru România, această strategie oferă oportunitatea de a transforma agricultura dintr-un sector pasiv subvenționat într-o sursă de investiții și creștere economică, cu potențial de a implementa tehnologii precum inteligența artificială, robotică și agricultura de precizie la scară largă.