Fermierii din Ucraina și Moldova se confruntă cu numeroase provocări în contextul posibilei aderări la Uniunea Europeană, un proces considerat atât oportunitate, cât și risc. În timp ce Ucraina dispune de o suprafață agricolă dublu față de cea a Franței, cu 32 de milioane de hectare, doar 26 de milioane sunt deja cultivate, iar țara se poate afirma drept un potențial principal exportator de cereale către UE. Moldova, cu aproximativ 1,87 milioane de hectare agricole, beneficiază deja de un impuls geopolitic, dar se află în fața unor dificultăți similare celor ale Ucrainei privind adaptarea la rigorile Uniunii.
Suprafața și potențialul agricol
Ucraina are dublul terenului arabil față de Franța, fiind principalul posibil producător european de cereale și plante oleaginoase, precum rapiță, floarea-soarelui și soia. În condițiile unui acces mai facil la piața europeană, Ucraina ar putea deveni un actor cheie în sectorul agricol al UE.
Moldova, deținătoare a 1,87 milioane de hectare agricole, a integrat deja o parte din standardele europene, în special în ceea ce privește normele fitosanitare și trasabilitatea, fiind expusă însă costurilor suplimentare fără beneficiile directe ale subvențiilor din UE. În 2025, Moldova a devenit principalul furnizor de floarea-soarelui pentru UE, cu o cotă de 57,5%.
Impactul războiului și reorganizarea lanțurilor logistice
Invazia Rusiei a afectat grav sectorul agricol ucrainean, blocând portul Odesa, distrugând fabrici de prelucrare și contaminând solul cu mine antipersonal. În pofida acestor dificultăți, Ucraina a reușit să păstreze controlul asupra portului și să stabilească noi rute de export, cu sprijin din partea României și Poloniei.
Fermierii din Ucraina subliniază importanța capitalului uman și a rezilienței lanțurilor logistice, fiind mobilizați pentru a păstra controlul asupra alimentelor, simbol al vieții în condițiile de război. Acest efort coordonat a permis păstrarea capacităților de export și reconfigurarea rețelelor de aprovizionare.
Provocări și tensiuni»
Măsurile luate de Ucraina pentru adaptare au generat tensiuni cu țările vecine, precum Ungaria, Polonia și Slovacia, care au instaurat interdicții asupra importurilor ucrainene. Fermierii români au protestat în trecut pentru a atrage atenția asupra concurenței neloiale generate de produsele ucrainene, dar între timp, unele opinii s-au modulat, recunoscând dreptul fiecărui popor de a-și proteja piețele, dacă respectă regulile.
Aderarea Ucrainei la UE ar putea aduce, în opinia unor experți, oportunitatea de a reforma Politica Agricolă Comună (PAC) și de a ajusta bugetele și mecanismele, pentru a integra noii membri fără a destabiliza piața europeană. Procesul de extindere, comparabil cu cele din 1986 și 2004-2007, ar necesita reforme profunde ale serviciilor financiare și ale regulilor pentru a adapta sistemul european de sprijin agricol.
Structura proprietăților agricole și norme
Structura proprietăților funciare din Ucraina, formată din întreprinderi mari și agro-holdinguri, constituie o provocare pentru cadrul concurențial european, unde standardele urmăresc reducerea oligopolurilor. În Moldova, implementarea acordurilor de liber schimb și a normelor europene implică costuri mari pentru fermieri, fără a dispune de aceleași resurse de sprijin precum colegii europeni.
Particularitatea acestor piețe slab capitalizate face ca tranziția să fie dificilă, în special pentru agricultorii mici și mijlocii, care se tem de incapacitatea de a concura pe o piață europeană foarte dură, cu cerințe stricte privind calitatea și regulile de mediu.
Provocări structurate de istorie și modelul de proprietate
Colectivizarea sovietică a lăsat în Ucraina o structură a terenurilor caracterizată prin exploatații medii și mari, ceea ce poate duce la formarea unor oligopoluri agricole în eventualitatea aderării. Această situație va obliga Uniunea Europeană să analizeze modul în care poate integra eficient agricultura ucraineană conform modelului său de afaceri și normelor concurențiale.
Președinția comisiei pentru agricultură a Parlamentului moldovean a subliniat angajamentul pentru crearea cadrului legislativ necesar, inclusiv pentru planificare strategică și instrumente digitale, pentru a pregăti piața pentru integrarea în UE.
Perspectivă și opțiuni
Experții europeni apreciază că, pentru a permite aderarea Ucrainei, se pot lua două direcții: o aderare parțială, cu reforme și perioade de tranziție realiste, sau o reformă profundă a PAC adaptată noii realități. În orice caz, extinderea ar putea poziționa UE ca un lider mondial în producție și exporturi agricole, consolidând poziția sa geostrategică.
Negocierile pentru normele PAC pentru perioada 2028-2034 sunt în curs, iar impactul aderării ar putea fi semnificativ pentru bugetele europene, fie prin creșterea fondurilor, fie prin redistribuire.
Acest material a fost realizat în colaborare europeană, în cadrul programului EUNEIGHBOURS EAST.