Dan Dungaciu, prim-vicepreședintele Partidului AUR, a declarat că formațiunea sa nu va susține nici în mod direct, nici prin participare, Guvernul condus de Luca Niculescu. El a subliniat că parlamentarii AUR nu vor fi prezenți la votul de învestire al noului cabinet în Parlament.
AUR nu va vota pentru Guvernul Niculescu
Dungaciu a afirmat că poziția partidului este clară: nu va susține Guvernul Luca Niculescu. În plus, a menționat că parlamentarii AUR nu vor participa la votul pentru învestitură. Această decizie a fost comunicată în cadrul emisiunii Marius Tucă Show.
Posibilitatea unui război româno-român și impactul asupra proiectelor majore
Sociologul a avertizat asupra riscului ca, dacă PSD-ul va susține Guvernul Niculescu, România să intre într-un „război româno-român” concentrat pe valori. El a precizat că o țară dezbinată nu va putea implementa proiecte importante și a susținut că, pentru dezvoltare, este necesară o guvernare stabilă pe o perioadă de cel puțin patru până la opt ani.
Dungaciu a explicat că lipsa stabilității va menține România în postura de țară minoră, condusă de personaje minore și penibile, și a avertizat asupra continuării fragmentării socio-politice a țării. El a subliniat că un asemenea mediu dificil de coordonare nu va permite derularea cu succes a proiectelor de anvergură, indiferent de eficiiența sau oportunitatea acestora.
Desemnarea lui Luca Niculescu și critici privind aderarea României la OCDE
Prim-vicepreședintele AUR a criticat desemnarea lui Luca Niculescu pentru funcția de premier, remarcând că acesta a avut în ultimii ani atribuții legate de dosarul aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Criticile au vizat declarațiile lui Niculescu despre convorbirea cu omologul din Costa Rica în contextul aderării la OCDE.
Dungaciu a punctat faptul că România a ajuns să concureze pentru aderare cu Croația, țară care a devenit membră a OCDE în 2023, după ce a trecut printr-un proces de reconstrucție post-conflict. El a spus că în urmă cu 10-15 ani, Croația abia ieșea din război și se afla într-un proces de reconstrucție, în timp ce România, ca dimensiune, se compară cu Polonia, însă cu un grad de dezvoltare diferit.
Diferența de dezvoltare între România și Croația după 30 de ani
Croația și-a declarat independența în 1991 și a traversat Războiul de Independență între 1991 și 1995. Economia țării a fost grav afectată, venitul pe cap de locuitor scăzând cu 16% între 1990 și 1995, conform datelor Băncii Mondiale.
După război, Croația a început un proces de reconstrucție și integrare europeană. Ea a aderat la Uniunea Europeană în 2013, a intrat în spațiul Schengen și în zona euro în 2023. În 2025, PIB-ul pe locuitor al Croației a fost de aproximativ 27.100 de dolari, comparativ cu 22.500 de dolari în cazul României, conform Băncii Mondiale. În același an, economia Croației a crescut cu 3,4%, în timp ce economia românească a avansat cu circa 0,7%.
Luca Niculescu, implicat în dosarul OCDE
România a devenit candidat pentru aderarea la OCDE în 2022, iar procesul de aderare este încă în derulare. Luca Niculescu, desemnat premier de către Nicușor Dan, a ocupat în ultimii ani funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, având responsabilitatea dosarului de aderare la OCDE.
Președintele a invocat această experiență în momentul anunțării desemnării sale pentru funcția de premier. Este de menționat faptul că, în cadrul acestui proces, România încearcă să se alinieze standardelor și criteriilor organizației internaționale.
Contextul evoluției economice a Croației
După independență și război, Croația a trecut printr-un proces de reconstrucție și consolidare economică. Pe parcursul ultimilor 30 de ani, economia croată a început să crească rapid, atingând în 2025 o formă mai solidă de dezvoltare decât cea a României, în ciuda provocărilor inițiale generate de conflictul armat.
Economia croată a crescut cu 3,4% în 2025, rezultatul fiind în concordanță cu tendințele de reconstrucție și integrare europeană, în timp ce România a înregistrat o creștere de circa 0,7% în același an, potrivit datelor Băncii Mondiale.