Banca Națională a României a decis, în ședința de astăzi, 8 octombrie, menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50%. Această decizie a fost luată în condițiile în care inflația a scăzut de la 10,42% în iunie la 6,17% în august, iar următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 12 noiembrie 2026.
Deciziile de politică monetară și situația rezervelor
Consiliul de administrație al BNR a menținut dobânda pentru creditul interbancar la 7,50% pe an, iar dobânda plătită pentru depozite la bancă a rămas la 5,50% pe an. Suplimentar, nivelul rezervelor obligatorii pentru bănci a rămas neschimbat, atât pentru economiile în lei, cât și pentru cele în valută.
BNR a explicat reducerea inflației prin eliminarea efectelor generate în anul precedent de plafonul pentru prețul energiei electrice și de creșterea TVA-ului și a accizelor. Rata anuală a inflației a scăzut, astfel, de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august. Inflația de bază, CORE2 ajustat, a coborât de la 8,3% în iunie la 6,2% în august.
Impactul economic și perspectiva pentru trimestrele următoare
Economia României nu a mai înregistrat o scădere în trimestrul al doilea din 2026, după un recul de 0,1% în primul trimestru. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul a fost cu 0,4% mai mic, o reducere mai puțin semnificativă decât cea din primul trimestru, de 1,2%.
Consumul populației a continuat să scadă, iar exporturile nete au început din nou să afecteze negativ evoluția economică. De asemenea, atât deficitul comercial, cât și deficitul de cont curent au crescut în perioada aprilie-iunie, după mai multe trimestre de reducere a acestor dezechilibre. Indicatorii pentru trimestrul al treilea indică o eventuală redresare, posibil sprijinită de rezultatele din agricultură, deși BNR subliniază că evoluția PIB-ului ar putea fi mai slabă față de aceeași perioadă din 2025.
Perspectiva prețurilor și riscurile de final de an
Chiar dacă inflația a înregistrat scăderi semnificative în lunile de vară, BNR estimează că aceasta poate crește din nou până la sfârșitul anului 2026. Factorii care pot genera aceste presiuni includ evoluția costurilor pentru energie și carburanți, precum și scumpirile materiilor prime, inclusiv al alimentelor.
De asemenea, banca centrală ia în calcul efectele secetei severe din acest an și eventualele schimbări ale cursului de schimb leu-euro. Instabilitatea din Orientul Mijlociu și fluctuațiile de pe piața energiei contribuie la un nivel ridicat de incertitudine, influențând puterea de cumpărare, încrederea consumatorilor și costurile de finanțare ale României.
BNR anticipează că solicitarea mai redusă din economie poate tempera inflația, susținută și de măsurile de consolidare fiscală demarate în 2025 și continuate în 2026.
Riscuri economice și bugetare și rolul fondurilor europene
BNR avertizează asupra incertitudinilor privind măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar după 2026. Fondurile europene sunt considerate esențiale pentru susținerea economiei, iar utilizarea lor eficientă poate limita efectele negative ale reducerilor de cheltuieli, războiului din Ucraina și conflictului din Orientul Mijlociu.
Politica monetară a BNR este influențată de deciziile băncilor centrale din Uniunea Europeană și din SUA. Pentru stabilitatea economică, banca centrală subliniază importanța unei combinații echilibrate de politici economice și reforme structurale. Folosirea fondurilor europene reprezintă o componentă cheie în creșterea potențialului economic al României.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație va avea loc pe 12 noiembrie 2026.