România se află în fața unei perioade de incertitudine în sectorul construcțiilor, anticipată să înceapă în 2027 și să dureze până în 2029, din cauza scăderii surselor de finanțare pentru proiectele de infrastructură publică. Avertismentul a fost făcut de Cătălin Vișan, deputy CEO – Operations al grupului Concelex, care a subliniat riscul de pierdere a capacității de construcție dezvoltată în ultimii ani, cu impact asupra economiei naționale.
Contextul scăderii financiare pentru construcții
PNRR se apropie de final, iar majoritatea fondurilor de coeziune au fost deja angajate. Aceasta limitează resursele disponibile pentru proiecte noi, iar reducerea deficitului bugetar restrânge spațiul pentru investiții suplimentare din fonduri publice. Pe fondul acestor restricții, sectorul construcțiilor se confruntă cu perspectiva unei perioade de încetinire a activităților.
Opțiuni de atragere a fondurilor pentru proiecte viitoare
Vișan a propus măsuri pentru identificarea surselor de finanțare în contextul post-PNRR. El a menționat necesitatea promovării parteneriatelor public-private (PPP) și a pregătirii în avans a proiectelor pentru următoarea perioadă de programare europeană. Aceste inițiative sunt considerate esențiale pentru menținerea ritmului investițiilor.
„Dezvoltarea parteneriatului public-privat este o opțiune de atragere a capitalului pentru susținerea investițiilor. Pentru proiectele potrivite, PPP poate asigura finanțarea construcției, cu recuperarea investiției pe durata contractului și o împărțire clară a riscurilor”, a transmis Concelex pe Facebook.
În contextul în care bugetul național are o capacitate limitată pentru finanțarea investițiilor, parteneriatele public-private sunt identificate ca o soluție pentru continuarea proiectelor de infrastructură, reducând impactul asupra bugetului de stat și distribuind riscurile între sectorul public și cel privat.
Pregătirea pentru noi fonduri europene
Vișan a accentuat importanța pregătirii în avans a documentației pentru proiecte, astfel încât acestea să poată fi accesate rapid în momentul disponibilizării noilor fonduri europene. În plus, el a evidențiat nevoia unor negocieri eficiente pentru asigurarea unei alocări financiare consistente pentru România în cadrul viitorului cadru financiar multianual.
Aceste măsuri sunt considerate esențiale pentru a evita o reducere semnificativă a ritmului de dezvoltare a infrastructurii și pentru a păstra capacitatea sectorului construcțiilor în următorii ani. În lipsa unor noi surse de finanțare, sectorul riscă să-și limiteze activitatea, afectând economia națională și lanțurile de aprovizionare.
Pe ansamblu, autoritățile și sectorul privat trebuie să colaboreze pentru a identifica și implementa soluții viabile, menite să garanteze continuitatea investițiilor în infrastructura publică în contextul unei perioade post-eficacitate a fondurilor europene actuale.
