Premiul Nobel pentru Pace din 2023 va fi decernat vineri, la Oslo, într-un eveniment așteptat cu interes, în contextul unor provocări globale majore precum conflictele și crizele umanitare. Anul acesta, 287 de persoane și organizații au fost propuse pentru primirea prestigiosului premiu, însă numele câștigătorului va fi făcut public la ora 11:00, în clădirea Institutului Nobel.
Incertitudini și așteptări în privința câștigătorului
Comitetul Nobel din Norvegia păstrează secretul laureatului sau laureaților de aproape 50 de ani, ceea ce face orice predicție dificilă. Experții consideră că, în condițiile în care lista propunerilor este foarte diversă, nu există certitudini legate de rezultatul final.
Singura opinie clară în rândul specialiștilor: Donald Trump nu va fi câștigător. Președintele american afirmă că a încheiat până la opt războaie și se consideră un candidat merituos, însă scepticismul față de eligibilitatea sa este majoritate. În privința motivelor, aproape toți observatorii consideră că, din cauza războiului împotriva Iranului, a expansionismului în Groenlanda, a poziției față de migranți, precum și a abordării dure asupra multilateralismului și mass-media, Trump este considerat nedemn de Premiile Nobel pentru Pace.
Orice decizie a comitetului poate fi interpretată ca o critică indirectă la adresa liderului republican. Este, de asemenea, de notorietate că premierul norvegian și experți locali fac analize care sugerează că alegerea nu va fi favorabilă unei personalități atât de controversate.
Reacțiile și reacțiile la posibilele alegere
Haakon Gjerløw, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), a afirmat că este necesar ca și comitetul să analizeze dacă premiul riscă să îi facă „mai mult rău decât bine” câștigătorului, ținând cont de reacțiile ce pot fi generate la Casa Albă.
Anul trecut, premiul a fost acordat liderului opoziției venezuelene, Maria Corina Machado, o alegere ce a avut acceptul lui Donald Trump, iar ea i-a înmânat lui Trump medalia de aur la câteva zile după capturarea președintelui venezuelan Nicolas Maduro de către forțele americane. Această mutare nu a avut însă un impact politică semnificativ asupra poziției finale a liderului american.
Comitetul Nobel susține că se află în afara presiunilor externe, afirmând: „Desigur, trebuie să discutăm despre asta, dar acest lucru nu influențează deciziile noastre.”
Cine sunt posibili candidați cu șanse
Experții din domeniul pacifismului consideră că un laureat din zonele cu domenii de activitate acceptate de consens, cum ar fi protecția copilului sau acțiunile umanitare, ar putea fi mai puțin controversat.
Printre numele vehiculate se află ONG-ul Save the Children, ucraineanul Mykola Kouleba, implicat în recuperarea copiilor ucraineni luați cu forța de Rusia, și celulele de intervenție de urgență (ERR), o rețea de voluntari care ajută populația afectată de război și foamete în Sudan.
Karim Haggag, directorul Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Sipri), susține că ERR reprezintă un candidat favorizat, menționând că, deși conflictul din Sudan a fost adesea uitat, suferințele umanitare în această zonă sunt considerabile.
Opțiuni ce ar putea irita administrația federală a SUA
Unele alternative, precum raportorul special al ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, Francesca Albanese, papa Leon al XIV-lea, sau reprezentați ai organizațiilor pentru libertatea presei și justiție internațională, sunt considerate posibil să îi enerveze mai mult pe oficialii americani.
După anunțarea Premiului Nobel pentru Pace, sezonul de decernare va continua luni la Stockholm cu premiul pentru Economie, iar în zilele următoare vor fi acordate și alte distincții din cadrul Premiilor Nobel din diferite domenii, precum medicină, fizică, chimie și literatură.
Medalia de aur, diploma și suma de 12 milioane de coroane suedeze (aproximativ un milion de euro) vor fi înmânate la ceremonie în data de 10 decembrie, dată care marchează și memorialul lui Alfred Nobel.