Autoritățile române au decis să deverseze apă din lacurile Mostiștea și Valea Argovei în Dunăre pentru a crește nivelul debitului fluviului, într-un context de scădere a fluxului și probleme legate de funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă. Acest demers a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, fiind confirmat prin imagini și surse apropiate situației.
Inițiativa de gestionare a apei
Lacul Mostiștea, situat în județul Călărași, în județul Călărași, reprezintă unul dintre cele mai mari limanuri fluviatile din Câmpia Română, fiind format pe cursul inferior al râului Mostiștea. Demersul vizează creșterea nivelului apei din acest lac pentru a aloca apă în Dunăre, cu o țintă de majorare cu 2 centimetri.
Lacul Valea Argovei, de asemenea, în județul Călărași, face parte din cel mai extins sistem lacustru al râului Mostiștea. Compus din mai multe bazine și bălți, precum Balta Valea Argovei 2 și Balta Valea Argovei 5, acest complex de bălți este folosit frecvent pentru pescuit și are un rol important în sistemul hidrologic local.
Sursele indică faptul că, prin această măsură, autoritățile urmăresc ca fluxul Dunării să înregistreze o creștere de circa 2 centimetri. În noaptea de vineri spre sâmbătă, s-a decis deschiderea de canale pentru deversarea apei, iar în scurt timp, s-a început evacuarea din lacurile Mostiștea și Valea Argovei. Se estimează că se va deversa în Dunăre aproximativ 20 de metri cubi pe secundă, ceea ce ar putea influența nivelurile din fluviu.
Reacția fermierilor și piscicultorilor
Agricultorii și piscicultorii din zonă au manifestat preocupare, fiind alarmați de decizia de deversare a apei. La nivel local, au apărut semnale de panică legate de riscul ca seceta să afecteze rezervele de apă pentru irigații și activitatea piscicolă.
O sursă indică faptul că agricultorii se tem că, odată cu creșterea nivelului de apă, se pot produce inundații sau se pot deteriora culturile, în condițiile în care seceta afectează de mult timp regiunea. De asemenea, piscicultorii se tem pentru viața peștelui, având în vedere modificările bruște ale nivelurilor de apă.
Există zvonuri despre o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de a crește nivelul Dunării cu 2 centimetri, însă această informație nu a fost oficial confirmată. Autoritățile susțin că măsura vizează asigurarea funcționării în condiții optime a centralei de la Cernavodă, care depinde de un anumit nivel de apă pentru buna funcționare.
Debitul Dunării și vestea prognozelor meteorologice
Hidrologii avertizează că debitul Dunării la intrarea în țară, în zona Baziaș, va fi sub mediile multianuale în următoarele luni de octombrie, noiembrie și decembrie 2026. Valorile se vor situa între 30% și 80% din media istorică pentru râurile interioare și majoritatea bazinelor.
Pentru lunile de toamnă, debitul estimat al râurilor va fi între 30% și 50% din mediile multianuale, cu unele bazine, precum Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Oltul și Bistrița, atingând chiar 50% – 80%. În zone precum Râmnicu Sărat, Bârlad și Dobrogea, valorile vor fi sub 30%.
În decembrie, se așteaptă o situație similară, cu debituri între 50% și 80% din medie, însă local pot apărea scăderi sub 30%. Hidrologii avertizează că în aceste condiții, riscul de apariție a primelor formațiuni de gheață pe râurile din nordul și centrul țării crește, în special în bazinele superioare ale Bistriței, Mureșului și Oltului.
Această situație hidrologică precede o perioadă de secetă accentuată și reprezintă un fenomen monitorizat cu atenție de specialiști. Autoritățile și cercetătorii avertizează despre posibilitatea ca fenomenul să influențeze activitatea agriculturii și pescuitului în regiunile afectate.
