Oprirea Unității 6 a centralei nucleare de la Kozlodui, programată între 8 octombrie și sfârșitul lunii noiembrie, va reduce cu aproximativ 1.000 MW producția disponibilă în regiune. Această situație poate afecta pregătirea energetică a României, depinzând de importuri pentru acoperirea consumului, mai ales în orele de vârf.
Oprirea planificată a reactorului și contextul tehnic
Unitatea 6 de la Kozlodui va fi oprită pentru revizie anuală și realimentare cu combustibil. În același timp, Unitatea 5 va rămâne în funcțiune, dar cu puterea ajustată în funcție de nivelul Dunării și disponibilitatea apei tehnice necesare centralelor. Este o oprire planificată, însă momentul acesteia complică bilanțul energetic regional și pe cel al României.
Impactul asupra sistemului energetic românesc
Pentru România, reducerea producției de energie din această zonă vine într-un moment de creștere a cererii de seară, pe fondul zilelor care se scurtează și temperaturilor ce pot coborî. În condițiile în care producția internă nu este suficientă pentru acoperirea cererii, importurile devin vitale.
Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, avertizează că oprirea reactorului crește presiunea asupra sistemului energetic românesc, având în vedere că dependența de energie importată, în special din Bulgaria, rămâne semnificativă.
Dependența de importuri și vulnerabilitatea sistemului
Bulgaria reprezintă o sursă majoră pentru importurile de energie ale României, exportând, în condiții normale, sute de MW către România. În plus, Bulgaria are relații comerciale de energie și cu Grecia, Serbia, Macedonia de Nord și Turcia, ceea ce creează o rețea regională de interconectare.
Chisăliță subliniază că retragerea temporară a aproximativ 1.000 MW influențează bilanțul energetic, mai ales în perioadele cu temperaturi scăzute, vânt slab și indisponibilitate a altor centrale. În aceste condiții, importurile pot deveni mai scumpe și mai dificil de asigurat.
Scenarii de consum și deficitul regional
Analiza AEI estimează că România poate avea nevoie de până la 2.700 MW de import în orele de seară, dacă se menține un consum de aproximativ 7.600 MW. În condițiile recente, consumul de seară al României a fost situat între 6.400 și 6.700 MW, iar Ungaria și Serbia au avut valori similare sau ușor inferioare.
Conform scenariului, deficitul de producție pentru țările din Europa Centrală și de Sud-Est, în condițiile opririi unității 6 de la Kozlodui, poate ajunge la circa 6.400 MW. Chisăliță menționează că, deși România are capacitatea de a acoperi cererea în majoritatea serilor din octombrie, anumite condiții meteorologice și tehnologice pot reduce această marjă.
Pregătirea autorităților și riscurile pentru securitatea energetică
Președintele AEI critică lipsa de pregătire a autorităților, menționând că nu a fost prezentat un bilanț credibil al resurselor disponibile pentru perioadele critice. El afirmă că, având în vedere oprirea planificată a centralei de la Kozlodui, România trebuia să se fi pregătit pentru a asigura stabilitatea în orele de vârf.
Chisăliță evidențiază că autoritățile ar fi trebuit să aibă în vedere producția disponibilă, posibilitatea de import și măsuri suplimentare pentru a gestiona eventuale avarii sau situații neprevăzute.
Impactul asupra facturilor la electricitate
Analiza AEI arată că facturile pentru consumatorii casnici pot crește cu circa 100 de lei lunar pentru un consum de 200 KWh, ca urmare a majorării cotațiilor gazelor naturale și depreciării leului. Prețul energiei devine astfel mai costisitor pentru toți utilizatorii.
Președintele AEI precizează că scumpirea gazului afectează și prețul electricității deoarece gazele sunt sursa marginală de energie. Estimările arată o creștere de 0,25-0,50 lei/kWh, cu un reper mediu de +0,37 lei/kWh, pentru tarifele din următoarele 12 luni.
Într-un scenariu extrem, factura pentru o gospodărie cu consum lunar de 200 KWh poate crește cu 100 de lei, comparativ cu anul precedent. Această majorare înseamnă o creștere procentuală de circa 27%.
Concluzii și perspective
Reducerea producției din centralele nucleare din Bulgaria, inclusiv oprirea Unității 6 de la Kozlodui, evidențiază vulnerabilitatea sistemului energetic regional și importanța unei pregătiri solide pentru gestionarea perioadelor de criză. În condițiile în care importurile devin mai costisitoare și mai dificil de asigurare, România trebuie să monitorizeze atent evoluția situației și să-și consolideze măsurile de securitate energetică.
