Uniunea Europeană a redus semnificativ dependența de gaze și petrol rusesc, urmând o strategie legislativă de eliminare treptată a importurilor de energie provenite din Rusia până la sfârșitul anului 2027. În prezent, ponderea gazelor rusești în importurile UE a scăzut de la circa 45% înainte de invadarea Ucrainei în 2022 la aproximativ 12% în 2025, inclusiv pentru gaze transportate prin conducte și gaze naturale lichefiate (GNL). În cazul petrolului, ponderea este aproape de zero, după embargoul impus în decembrie 2022 asupra importurilor maritime de țiței rusesc și produselor petroliere rafinate.
Declinul dependenței de gazul rusesc în Uniunea Europeană
În 2021, Rusia furniza aproximativ 45% din gazele importate de UE, conform datelor Consiliului European. Ulterior, livrările au fost reduse, ca răspuns la intrarea în vigoare a sancțiunilor și la declinele generate de întreruperile spontane ale livrărilor în 2022. Ponderea gazelor rusești în importurile UE din conducte a scăzut de la circa 40% în 2021 la 6% în 2025. În total, în 2025, Rusia a reprezentat circa 12% din importurile totale de gaze, incluzând și GNL.
Seria datelor indică o reducere de volum de peste 150 miliarde metri cubi în 2021 la 40,9 miliarde metri cubi în 2025. În același timp, achizițiile din Statele Unite au crescut de la 18,9 miliarde la 79,4 miliarde metri cubi, iar cele din Norvegia au crescut de la 79,5 miliarde la 97,2 miliarde metri cubi. În perioada analizată, UE a redus consumul total de gaze și a sporit producția din surse regenerabile și nucleară pentru a reduce dependența.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pe 6 octombrie că după patru ani de la încercările Rusiei de a exercita șantaj energetic, Europa a reușit să se adapteze și să își diversifice sursele de aprovizionare, reducând ponderea gazului rusesc de la 45% la circa 12%. Până la sfârșitul lui 2027, obiectivul este eliminarea completă a importurilor rusești de gaze.
Schimbări în principalul furnizor de gaze și GNL-ul american
Norvegia a devenit principalul furnizor de gaze naturale ale UE în trimestrul al doilea din 2026, cu 51,2% din importuri. Algeria deține o cotă de 18,2%, iar Marea Britanie 11,1%, în timp ce ponderea Rusiei a coborât la 10,2%. Această dinamică a fost consolidată după reducerea voluntară a livrărilor rusești, iar începând cu ultimele trimestre ale anului 2024, aproximativ jumătate din importurile europene de gaze naturale în stare gazoasă provin din Norvegia.
În privința GNL-ului, importurile din UE s-au triplicat între 2021 și 2025, atingând peste 140 miliarde metri cubi în 2025. Statele Unite au devenit principalul furnizor, reprezentând aproape 58% din GNL-ul importat în 2025. În trimestrul al doilea din 2026, această cotă s-a consolidat la 63,2%, în timp ce Rusia are o cotă de 17,3%. Anterior, în 2021, cota SUA era de 24,1%.
Reluarea temporară a exporturilor de motorină rusească în Statele Unite a antrenat controverse legate de compatibilitatea deciziei cu legislația națională și internațională. Trump a anunțat în 9 octombrie o livrare de peste 300.000 tone, cu posibilitatea de a ajunge la patru milioane de tone, ceea ce contrazice politicile de sancționare impuse după invadarea Ucrainei.
Legislația pentru eliminarea completă a importurilor rusești
Regulamentul european, adoptat în ianuarie 2026 și aplicat din martie, prevedea interdicții pentru importurile de gaze rusești, inclusiv GNL, începând din 18 aprilie 2026 pentru contractele pe termen scurt și din 17 iunie pentru gazul prin conducte. La începutul anului 2027, va fi aplicabilă și interdicția pentru contractele pe termen lung. Obiectivul este monitorizarea strictă și planificarea națională pentru diversificarea surselor de aprovizionare.
Pentru petrol, UE a impus un embargo asupra importurilor maritime din 5 decembrie 2022 și a interdicției asupra produselor rafinate din februarie 2023, reducând ponderea petrolului rusesc în importuri de la 27% în 2022 la circa 2% în 2025. În trimestrul al doilea din 2026, principalele surse de petrol pentru UE au fost SUA (18,8%), Norvegia (13,4%) și Kazahstan (9,3%).
Chiar dacă importurile de energie au scăzut, valoarea acestora a crescut cu 39,3% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, din cauza creșterii prețurilor. Astfel, reducerea dependenței a fost în mare parte determinată de creșterea tarifelor, nu de reducerea volumelor importate.
Impactul asupra pieței energetice și perspectivele României
Cea mai mare parte a consumului de energie în România (aproximativ 80%) este acoperită din producție internă. Cu toate acestea, începând din 2027, odată cu debutul producției de la Neptun Deep, România va elimina importurile de gaze din Rusia și va putea să-și acoperă aproape integral nevoile, devenind posibil și un exportator în regiune.
Producția estimată va fi de circa 8 miliarde de metri cubi anual, reprezentând un volum semnificativ față de consumul național de 9-10 miliarde metri cubi. În comparație cu rezervele totale de circa 100 miliarde metri cubi, proiectul Neptun Deep va contribui la crearea unui surplus și la reducerea importurilor.
Rezervele de gaze din cadrul proiectului și dezvoltarea infrastructurii vor asigura că, în viitor, piața de gaze a României se va modifica fundamental, cu potențialul de a deveni un exportator important pentru regiune. Completarea etapelor de dezvoltare este așteptată până la sfârșitul trimestrului al treilea din 2027.
Excepțiile importante: Ungaria și Slovacia
Ungaria și Slovacia continuă să susțină importurile de petrol rusesc prin conducta Drujba, cu derogări temporare acordate pentru a menține această dependență. În 2024, dependența Ungariei a crescut de la 61% înainte de invazie la 86%, iar Slovacia a rămas aproape 100%. Răspunsurile oficiale ale liderilor din aceste state indică intenția de menținere a importerilor de energie de origine rusă, în ciuda politicilor europene de reducere.
Prim-ministrul slovac Fico a afirmat că oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina nu va afecta Rusia, dar va avea un impact major asupra celorlalte state din UE. În anumite contexte, derogările permit în continuare importuri de petrol din Rusia, menținând astfel o anumită vulnerabilitate energetică în aceste țări.
Reacția oficialilor și controversele privind motivele deciziei din SUA
Președintele Donald Trump a anunțat reluarea temporară a importurilor rusești de motorină, după o discuție cu președintele Vladimir Putin. El a menționat că vor fi livrate peste 300.000 tone, cu posibilitatea de a ajunge până la 3 milioane tone, și a indicat că volumele ar putea fi suplimentate în funcție de capacitatea rafinăriilor rusești. Decizia contrazice legislația internă americană, care, adoptată anterior, prevedea sancțiuni pentru importuri energetice din Rusia.
Reacțiile din Statele Unite sunt mixte, senatorii din ambele partide criticând decizia, considerând că aceasta ar putea crește veniturile Rusiei în contextul războiului din Ucraina. Secretarul Trezoreriei a susținut însă că administrația are autoritatea legală pentru aceste importuri temporare.
În Europa, liderii au criticat decizia, precum președintele ucrainean Zelenski, care a catalogat reluarea ca un „cadou” pentru Putin, și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, care a reiterat importanța sancțiunilor și sprijinul pentru Ucraina. Guvernul german a reafirmat angajamentul față de sancțiuni și susținerea pentru Ucraina, exprimându-și reticența față de reluarea importurilor de motorină rusească.