Un fost oficial al Serviciului de Informații Externe (SIE) susține că amenințarea Rusiei ar putea fi folosită pentru a justifica restricții asupra drepturilor și libertăților cetățenești, precum și pentru redistribuirea fondurilor publice către industria de apărare. De asemenea, critică deciziile autorităților privind sprijinul financiar pentru Rheinmetall, companie care a preluat Șantierul Naval Mangalia.
Explicații despre mobilizarea forțelor armate
Silviu Predoiu, invitat la emisiunea „Subiectul Zilei, cu Răzvan Dumitrescu”, afirmă că lideri occidentali ar putea argumenta folosirea mobilizării armatei în fața populației pentru justificarea unor amenințări majore. El susține că decizia de a scoate trupele regulate în stradă, în locul forțelor de ordine, ar putea avea motivații strategice legate de gestionarea percepției asupra amenințării ruse.
Predoiu menționează că „sunt lideri occidentali care se gândesc la asemenea măsuri atunci când au scos în stradă trupele, nu doar poliția, jandarmeria sau serviciile speciale.” El consideră că această justificare poate fi folosită pentru a amplifica temeri legate de securitate.
Pericolul restricțiilor asupra libertăților
Fostul oficial al SIE avertizează că amenințarea Rusiei ar putea fi exploatată pentru a impune restricții asupra liberărtății de exprimare online. El subliniază că ar putea fi justificate limitări ale dreptului de a comunica pe internet și introducerea unor forme de cenzură.
Predoiu afirmă că „invocând amenințarea rusă, se pot justifica măsuri de limitare a libertății de exprimare și redistribuirea fondurilor.” El susține că fondurile alocate domeniilor sănătății și educației ar putea fi redirecționate către industria de apărare, sub pretextul necesității de a răspunde amenințărilor externe.
Cuma a fost decizia de sprijin financiar pentru Rheinmetall
Predoiu critică modul în care autoritățile au acordat fonduri către Rheinmetall, compania germană din industria de apărare care a preluat Șantierul Naval Mangalia. El se întreabă de ce sumele totale au fost alocate fără verificări amănunțite, având în vedere că firma nu și-a onorat anterior angajamentele.
„Nu judec, dar ar fi trebuit să se facă verificări înainte de a se transfera sume enorme către Rheinmetall,” afirmă Predoiu. El precizează că autoritățile aveau obligația de a evalua dacă compania respecta angajamentele asumate, mai ales că aceste informații erau disponibile public.
Expertul menționează că, la momentul acordării fondurilor, nu avea acces la ultimele informații despre situația companiei, însă își exprimă nedumerirea.
Preluarea Șantierului Naval Mangalia de către Rheinmetall
Rheinmetall, gigantul german din industria de apărare, a finalizat achiziția Șantierului Naval Mangalia pe 9 octombrie 2026. Prețul plătit a fost de 138 de milioane de euro, după ce inițial prețul de pornire fusese stabilit la circa 184 de milioane de euro.
Șantierul, care fusese în insolvență din iunie 2024 și intrase în faliment în luna aprilie a aceluiași an, a fost supus mai multor încercări de vânzare. Creditorii au respins planurile anterioare de reorganizare, iar Tribunalul Constanța a aprobat vânzarea accelerată a activelor.
Procedura de licitație a fost reluată de mai multe ori, fiind influențată de fluctuațiile valorii de piață. În final, reducerea prețului de vânzare de la 184 de milioane de euro la 138 de milioane a permis cumpărarea de către Rheinmetall.
Industria navală de la Mangalia are o importanță strategică majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, fiind considerată un punct de interes în regiunea est-europeană.
Completarea acestei tranzacții marchează o etapă importantă în consolidarea poziției Rheinmetall pe piața de apărare și infrastructură navală din zona Mării Negre.