Instanța Supremă a decis să respingă, ca inadmisibilă, cererea Guvernului României de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, menținând astfel hotărârea dată de Curtea de Apel București în 2026, care obliga autoritățile să asigure fondurile pentru plățile restante ale magistraților. Decizia este definitivă.
Decizia instanței supreme
În urma soluției pronunțate, toate recursurile au vizat sentința civilă nr. 141/2026, emisă la 5 mai 2026 de Curtea de Apel București – Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal. Instanța Supremă a respins solicitarea Guvernului de a trimite cazul către CJUE, considerând cererea inadmisibilă.
Contextul procesului
Litigiul a fost inițiat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Executivul a cerut suspendarea judecării și sesizarea CJUE cu o întrebare preliminară, legată de obligațiile bugetare ale statului. Procesul avea ca obiect obligația Guvernului de a asigura fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților și altor categorii de personal, rezultate din hotărâri judecătorești. Valoarea estimată a sumei implicate este între 4,8 și 5 miliarde de lei.
Decizia primului grad
La 5 mai 2026, Curtea de Apel București a admis acțiunea ÎCCJ și a dispus ca autoritățile să asigure fondurile necesare, inclusiv prin rectificare bugetară. Hotărârea a fost atacată de Guvern și Ministerul Finanțelor cu recurs.
Contestarea la Curtea Constituțională
Paralel, Guvernul a contestat la Curtea Constituțională modul în care obligațiile din hotărâre interferează cu atribuțiile sale privind elaborarea și executarea bugetului de stat.
Decizia finală
La 15 octombrie 2026, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă cererea Guvernului de sesizare a CJUE și a respins ca nefondate recursurile principale și incident, decizie considerată definitivă.