Liderii europeni s-au reunit într-un summit de două zile la Bruxelles pentru a discuta probleme majore precum bugetul UE pentru următorii șapte ani, relațiile comerciale cu China, sprijinul pentru Ucraina, securitatea maritimă și imigrația. În contextul crizei energetice și al tensiunilor de securitate, dezbaterile sunt marcate de divergențe între statele membre.
Tensiuni privind bugetul și taxele propuse
Premierul ceh Andrej Babis a criticat propunerile Comisiei Europene de a introduce noi taxe pe emisiile de carbon și pe încasările companiilor de tutun, considerând aceste măsuri „absolut inacceptabile”. De asemenea, premierul olandez Rob Jetten a subliniat necesitatea unei înțelegeri clare, menționând că bugetul trebuie să fie redus și axat pe competitivitate, securitate și prosperitate.
Dezbaterea pe tema bugetului este considerată un test pentru președintele Consiliului European, Antonio Costa, într-un moment în care piața europeană este afectată de creșteri de prețuri la carburanți, cauzate de blocarea strâmtorii Ormuz și de intensificarea atacurilor rebelilor Houthi asupra navelor comerciale.
Discuții despre importurile chinezești și impactul asupra forței de muncă
Liderii UE analizează reducerea importurilor din China, în special a autoturismelor hibride, ca răspuns la creșterea exporturilor chineze care au dus la închiderea fabricilor europene. Comisia Europeană a convenit cu Beijingul să limiteze importurile de autoturisme hibride chinezești, urmând ca următoarea întâlnire dintre UE și China să aibă loc în martie 2027.
Un diplomat de rang înalt din cadrul UE a declarat că aceste dezechilibre afectează mii de locuri de muncă, menționând că situația devine critică cu fiecare lună care trece și că industria europeană riscă să se confrunte cu efecte negative pe termen lung.
Sprijin pentru Ucraina și teme de securitate
Pe agendă figurează și discuția despre situația Ucrainei, în contextul în care amenințarea Rusiei la adresa securității europene devine alarmantă. Se va aborda, totodată, decizia Statelor Unite de a ridica temporar sancțiunile impuse motorinei rusești, iar președintele Donald Trump a anunțat un acord energetic cu Rusia și a declarat că Ucraina are nevoie de un nou președinte pentru reluarea negocierilor de pace cu Moscova.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat decizia americană, afirmând că Ucraina refuză să facă concesii în fața Rusiei. La Londra, Zelenski a primit sprijin din partea guvernului britanic în timpul vizitei sale.
Reprezentanții europeni au exprimat preocupări legate de stabilitatea Ucrainei și de perspectivele unui armistițiu cu Rusia. Oficialii letoni și lituanieni au subliniat importanța implicării și poziției ferme a Europei în relația cu Moscova.
Andris Kulbergs, prim-ministrul leton, a sugerat ca Marea Britanie să revină în „familia europeană”, iar Gitanas Nauseda, președintele lituanian, a avertizat că orice armistițiu trebuie negociat de ambele părți, menționând că Europa nu trebuie să fie naivă în fața intențiilor Rusiei de a schimba status quo-ul.
Nauseda a evidențiat riscul ca, în cazul în care Ucraina face concesii teritoriale Rusiei, Moscova să continue expansiunea și să schimbe modul de viață, legile și drepturile fundamentale în zonele ocupate.
În plus, vicepremierul italian Antonio Tajani a anunțat repunerea în discuție a numirii unui emisar al UE pentru Ucraina, menționând că se consideră necesară negocierile permanente. El a indicat că Antonio Costa ar putea fi un candidat pentru această funcție, dar ar fi nevoie de un purtător de cuvânt dedicat negocierilor diplomatice.
Finalul summitului va aduce decizii concrete privind sprijinul pentru Ucraina, măsuri de gestionare a conflictului și stabilirea priorităților bugetare ale Uniunii Europene pentru anii următori.