Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a afirmat că Marea Neagră are nevoie de un comandament militar comun al statelor NATO riverane, iar pentru aceasta trebuie întreprinși pași concreți. El a propus oficial ministrului bulgar al Apărării semnarea unei scrisori comune către conducerea alianței pentru susținerea acestei inițiative.
Inițiativa pentru comandament comun în Marea Neagră
Miruță a menționat că a avut o discuție telefonică cu ministrul bulgar al Apărării după incidentele recente din Marea Neagră. În acest context, a propus oficial angajarea unui text comun adresat NATO, având ca scop sprijinirea înființării unui comandament militar comun între statele riverane.
Această scrisoare ar avea ca obiectiv susținerea poziției ambelor țări pentru stabilirea unui astfel de comandament. Propunerea include o rotație în conducere și în locațiile operate, pentru a asigura o repartizare echitabilă a responsabilităților.
Planuri pentru preluarea conducerii și amplasarea comandamentului
Miruță a anunțat că România este pregătită să preia conducerea unui astfel de comandament, dorind să găzduiască structura pe litoralul românesc al Mării Negre începând cu anul 2028. Până atunci, România acceptă ca forțele conduse de acesta să își desfășoare activitatea pe litoralul turcesc, cu participarea ofițerilor români și bulgari.
Afirmă că acest pas este esențial pentru consolidarea securității în regiune, mai ales în contextul incidentelor din Marea Neagră.
Motivația pentru acțiune rapidă
Ministerul interimar al Apărării subliniază că incidentele recente din Marea Neagră – drone, nave scufundate și mine marine – impun o reacție rapidă. România își exprimă intenția de a proteja interesele naționale și economice în regiune, într-un cadru legal internațional.
Miruță precizează că reacția fermă a țării este necesară pentru a contracara riscurile tot mai evidente generate de incidentele cu impact geopolitic și de securitate.
Contextul riscurilor în regiune
Ministrul menționează atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, care generează riscuri colaterale pentru țările din zonă. Aceste acțiuni par să aibă ca scop testarea capacității de reacție a autorităților naționale și ale NATO.
Evoluțiile recente din spațiul aerian și maritim indică faptul că incidentele cu drone nu mai pot fi tratate ca probleme izolate, ci ca elemente ale unui război hibrid mai extins în regiunea Mării Negre.
În aceste condiții, autoritățile române consideră necesară accelerarea proiectelor de consolidare a securității regionale prin cooperare militară și structuri comune.
