România și-a stabilit ca obiectiv pentru perioada 2026–2028 o serie de investiții în sectorul energetic, conform programului de guvernare depus joi seară la Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu. Planul vizează creșterea capacităților de producție, modernizarea rețelelor, exploatarea resurselor interne de gaze naturale și reducerea dependenței de importuri, cu un accent pe energia nucleară și pe stocarea energiei electrice.
Capacități noi de producție și exploatarea gazelor din Marea Neagră
Programul prevede punerea în funcțiune a peste 5.000 MW de capacități de producție până la sfârșitul anului 2027. În total, aproximativ 5.800 MW urmează să fie realizate, din care 3.600 MW din surse regenerabile și 2.200 MW din centrale pe gaze naturale, în special la Mintia și Iernut.
Proiectele pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, în cadrul proiectului Neptun Deep, sunt estimate să înceapă în prima jumătate a anului 2027. Producția anuală ar urma să atingă circa opt miliarde de metri cubi de gaze, utilizate pentru consum intern, industrie și export. Surplusul va fi exportat, iar resursele vor fi folosite pentru energie, îngrășăminte și petrochimie.
Pentru exploatarea acestor resurse va fi stabilit un nou cadru al redevențelor, care va fixa paid în avans sumelor către stat, înainte de începerea producției. Aceste modificări vor respecta contractele existente.
Dezvoltarea infrastructurii pentru stocare și rețele
Planul prevede extinderea capacităților de stocare a energiei electrice, prin instalarea de baterii și proiecte hidroenergetice. La sfârșitul anului 2026, dacă obiectivele sunt atinse, capacitatea totală de stocare va ajunge la circa 1.500 MW, iar până în 2028 sunt planificate proiecte de aproximativ 4.500 MW, precum Tarnița-Lăpuștești în Cluj și Frasin-Pângărați în județul Neamț.
Obiectivul este reducerea dependenței de importurile de energie electrică, care în prezent sunt considerate costisitoare, până la sfârșitul anului 2028.
Menținerea centralelor pe cărbune și energia nucleară
Programul prevede păstrarea în funcțiune a centralelor pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia, până când vor deveni operaționale noile capacități de înlocuire. Acestea vor funcționa conform unui calendar aprobat cu Comisia Europeană, reevaluat semestrial.
De asemenea, va fi pus în funcțiune un parc fotovoltaic de aproximativ 735 MW la Complexul Energetic Oltenia în 2027.
In sectorul nuclear, planul include retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, pentru care Banca Europeană de Investiții a aprobat o finanțare de 800 milioane de euro. Pentru Unitățile 3 și 4, cu o capacitate totală de circa 1.400 MW, se pregătește finanțarea și se finalizează procedurile pentru ajutorul de stat necesar pentru decizia investiției.
Modernizarea rețelelor și investiții în termoficare
Planul vizează accelerarea investițiilor în retehnologizarea și extinderea rețelelor de transport și distribuție a energiei electrice. Se includ 117 proiecte până în 2035, dintre care 25 sunt complet noi, cu accent pe legături electrice cu Ungaria și Bulgaria și reducerea cu 30% a timpului de racordare la rețea.
Pentru sistemele de termoficare, programul prevede contractarea a 590 milioane euro din Fondul pentru Modernizare și circa 450 milioane euro pentru producerea eficientă a energiei electrice și termice. În plus, se are în vedere și un proiect de 300 milioane euro în colaborare cu Banca Mondială.
O altă măsură prevede transferul ELCEN către Primăria Capitalei, pentru ca producția și distribuția de energie termică să fie gestionate de un singur operator.
România are în plan și finalizarea acestor proiecte pentru a consolida sectorul energetic, în condițiile în care programul urmărește creșterea capacităților și reducerea dependenței de importuri în următorii doi ani.
