Premierul desemnat Luca Niculescu a prezentat, joi seară, programul oficial de guvernare în Parlamentul României, cu o prioritate majoră pe proiecte de infrastructură și transport. Printre principalele obiective se numără finalizarea a 185 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până la sfârșitul anului 2026, precum și extinderea rețelei de infrastructură rutieră și feroviară în anii următori.
Proiecte de infrastructură rutieră și feroviară
Guvernul își propune să depășească pragul de 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028. În acest scop, se vor finaliza principalele coridoare europene de transport până în 2030, utilizând fonduri europene nerambursabile și finanțare provenită din instrumente precum SAFE. Până în finalul lui 2026, se intenționează să dea în exploatare aproximativ 185 de kilometri de șosele pe secțiuni strategice, printre care A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres DEx6 între Brăila și Galați.
Printre arterele rutiere de mare viteză prevăzute pentru finalizare se află proiectele Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea, precum și continuarea centurilor pentru orașele aglomerate. Lucrările pe aceste tronsoane vor fi finanțate atât din surse naționale, cât și din fonduri europene și alte instrumente paneuropene.
Proiectele de autostrăzi și drumuri expres din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care depășesc termenul de eligibilitate stabilit pentru 31 august 2026 vor putea fi transferate pe alte surse de finanțare, incluzând Programul Transport 2021–2027, Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF), împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții sau bugetul de stat. Tronsoanele prioritare A7 Bacău–Pașcani și A1 Margina–Holdea vor fi finalizate în 2027, iar cele feroviare Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad în 2028.
Reforma în sectorul feroviar și modernizarea transportului urban
Planul pentru calea ferată vizează extinderea rețelei reabilitate de la 137 km la minimum 500 km, unde trenurile să poată circula cu viteze mai mari de 100 km/h. Se vor finaliza lucrările de tip „Quick Wins” pe 305 km. În plus, se va implementa sistemul european de management al traficului feroviar ERTMS nivel 2 și se vor electrifica magistralele din cadrul rețelei TEN-T.
Totodată, se analizează finalizarea studiului de oportunitate și adoptarea unei decizii politice pentru linia de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta. La nivel local, programul prevede crearea unei autorități metropolitane pentru gestionarea transportului public din București și județul Ilfov, ce va permite utilizarea unui bilet unic pentru metrou și transportul de suprafață. Gara de Nord va fi adaptată pentru a funcționa ca un nod intermodal modern, iar continuarea lucrărilor la Magistrala M6 de metrou către Aeroportul Otopeni este de asemenea planificată.
Reforma companiilor de stat din transport și infrastructură
Planul de guvernare vizează restructurarea firmelor din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, printre care TAROM, CFR, Metrorex, CNAIR și ROMATSA. Termenul limită pentru numirea noilor conduceri și consilii de administrație este de maximum șase luni, conform OUG nr. 109/2011.
Se prevede delimitarea clară a atribuțiilor între CNAIR și CNIR, precum și consolidarea administrațiilor portuare și de navigație în două entități: Porturile Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării. Pentru reducerea birocrației, va fi creată o platformă digitală unică pentru obținerea avizelor și autorizațiilor, iar la nivelul înmatriculării vehiculelor, va fi funcționat pe un flux unic dintre Registrul Auto Român și Direcția Permise.
Schimbări în domeniul aviației și porturilor maritime
Reforma TAROM include susținerea planului de afaceri revizuit până la sfârșitul anului 2026, cu un ajutor de stat aprobat de 95,3 milioane euro. În 2027, va fi lansată o procedură de atragere a unui investitor strategic, care să preia o parte din pachetul de acțiuni, păstrând rutele interne cu obligații de serviciu public.
Pentru aeroporturile din țară, planul prevede construcția unui Terminal 2 la Aeroportul Henri Coandă, prin parteneriat public-privat sau concesiune, cu legătură feroviară și acces direct din autostrada A0. În plus, pentru decongestionarea traficului, se analizează preluarea unei părți din curse pe Aeroportul Băneasa.
Investițiile în Portul Constanța vor depăși 900 de milioane de euro, fiind vizate concesionarea terminalelor și lucrări de dragaj pe Dunăre pentru menținerea adâncimilor de navigație, esențiale pentru activitatea portuară.
Reorganizare administrativă și centralizare în sectorul infrastructurii
Guvernul stabilește un termen de maximum șase luni pentru numirea conducerilor și a consiliilor de administrație în toate companiile aflate în subordine, precum CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, TAROM și ROMATSA.
Se va realiza delimitarea clară a atribuțiilor între CNAIR și CNIR, precum și unificarea celor cinci administrații portuare și de navigație în două entități: Porturile Maritime Constanța și Administrația Unică a Dunării. În plus, se ia în calcul înființarea unui holding feroviar cu un centru de coordonare pentru marile proiecte de investiții.
Pentru reducerea birocrației, se va crea o platformă digitală unică pentru obținerea avizelor și autorizațiilor, precum și un flux de înmatriculare unic pentru vehicule, integrând funcțiile Registrului Auto Român și ale Direcției Permise.
