Premierul demis Ilie Bolojan a criticat, vineri, 16 octombrie, în cadrul unei intervenții la Digi24, pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile PNRR, afirmând că această sumă a fost pierdută din cauza neadoptării legii salariizării în luna august. El a făcut referire și la viitorul program de guvernare al lui Luca Niculescu, pentru care guvernul actual intenționează să aprobe noua lege a salarizării.
Bolojan critică PSD pentru întârzieri în votarea legii salarizării
Ilie Bolojan a declarat că legislativul trebuie să-și asume responsabilitatea pentru refuzul de a vota legea salarizării în august. El a precizat că în acel moment, România risca să piardă fonduri importante și a întrebat retoric: „Când au fost băuți?”, referindu-se la social-democrați, pentru că nu au votat legea în luna respectivă. În urma acestei decizii, țara a pierdut 770 de milioane de euro din PNRR, a afirmat Bolojan.
Pierderi financiare și costuri legale:
El a evidențiat că, acum, după ce legea a fost propusă din nou, situația bugetară va suporta costuri suplimentare, inclusiv pentru cererile în instanță ale magistraților, estimate la o sumă de aproximativ 12,5 miliarde de lei (adăugând 2,5 miliarde lei penalități). Bolojan a explicat că această sumă reprezintă circa egalitatea cu bugetul anual destinat creșterilor salariale pentru 1,2 milioane de bugetari, de 8-12 miliarde de lei.
El a menționat că această situație afectează bugetele României și că procesele legale de salarizare sunt în creștere, cu peste 20.000 de cazuri în instanță în țară, ceea ce determină cheltuieli semnificative și probleme de gestionare.
Pierderile din PNRR și contextul legislativ
Guvernul PNL condus temporar de Ilie Bolojan a avut ca obiectiv implementarea legii salarizării pentru a beneficia de fondurile din PNRR. Proiectul legii a fost publicat spre consultare pe 17 iulie de către Ministerul Muncii, condus temporar de liberalul Dragoș Pîslaru, însă acesta nu a fost adoptat înainte de termenul de 31 august. În consecință, România a pierdut acum, conform sursei, 770 de milioane de euro din fondurile europene.
Criza politică și instabilitatea guvernamentală din România
De la începutul crizei politice din 20 aprilie, când PSD a retras sprijinul pentru premierul PNL Ilie Bolojan, guvernul interimar condus de acesta a rămas fără puteri depline timp de peste 5 luni. Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și susținătorii săi și-au depus demisiile, iar pe 5 mai, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a dus la căderea guvernului după 11 luni de la învestire.
Ulterior, primarul Nicușor Dan a făcut trei nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, Adrian Veștea și Siegfried Mureșan. Toți au fost respinși în votul Parlamentului, ultima fiind pe 17 septembrie.
Posibilitatea învestirii noului Guvern
Se estimează că guvernul condus de Luca Niculescu poate fi învestit pe 20 octombrie, după o perioadă de instabilitate și incertitudine legislativă. În prezent, situația politica rămâne tensionată, iar procesul de formare a noului cabinet presupune aderarea parlamentului la programul stabilit.
Acestea sunt cele mai recente evenimente și declarații privind starea actuală a guvernului, pierderile financiare și criza politică din România.
