Noul guvern al României a fost învestit pe 20 octombrie 2026, după ce a primit votul de încredere în Parlament, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Premierul Luca Niculescu, diplomat independent în vârstă de 55 de ani, a fost a patra propunere de șef al Executivului formulată de președintele Nicușor Dan. Noul cabinet nu dispune însă de o majoritate proprie stabilă, fiind susținut pentru o perioadă limitată.
Context politic și sprijin temporar
Analiza Euronews afirmă că înțelegerile politice care au permis înființarea guvernului sunt provizorii. Niculescu și-a asigurat sprijinul social-democraților și al altor formațiuni parlamentare, dar susținerea de numai șase luni a fost deja stabilită. Experții avertizează că tensiunile din Parlament s-ar putea reascunde rapid.
Perioada de incertitudine a început după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 și a fost accentuată de căderea guvernului condus de Ilie Bolojan în mai 2026. Criza politică a afectat stabilitatea guvernamentală și încrederea publică, iar partidele trebuie să negocieze pe termen lung în următoarele luni.
Riscuri economice și perspective financiare
Reuters subliniază că instabilitatea politică pune în pericol ratingul de țară al României. Noul guvern trebuie să elaboreze și să obțină aprobare pentru bugetul pe 2027 până în decembrie. În absența acestuia, țara riscă o nouă retrogradare a calificativului suveran, ținând cont că România se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate pentru investiții.
Conform agenției, România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și trebuie să reducă acest deficit pentru a evita sancțiuni financiare. Problemele sunt complicate de presiunea pentru majorarea pensiilor, blocate în ultimii doi ani, și de solicitările de eliminare a unei taxe aplicate cifrei de afaceri a companiilor.
Comprimisuri politice și reforme fără certitudine
Financial Times notează că formatul actual al guvernului este o soluție temporară la impasul politic. PSD deține majoritatea ministerelor, însă unele poziții-cheie sunt ocupate de independenți. Mai multe partide proeuropene au refuzat să intre în guvern, preferând sprijinul parlamentar condiționat.
Publicația avertizează asupra dificultăților în adoptarea reformelor economice, având în vedere că social-democrații pot reevaluă sprijinul după șase luni. Aceasta limitează predictibilitatea cabinetului și crește riscul ca partidele proruse sau extremiste, precum AUR, să profite de instabilitate în perspectivele alegerilor din 2028.
Primele testări: bugetul și stabilitatea politică
Premierul Luca Niculescu și-a exprimat intenția de a atrage fonduri și investiții pentru România. El a cerut parlamentarilor să asigure stabilitatea guvernului pentru a putea adopta reforme și măsuri economice.
Primul test major rămâne adoptarea bugetului pentru 2027, în condițiile presiunilor pentru reducerea deficitului și încheierea unui acord de susținere politică mai durabil. În același timp, formațiunile parlamentare trebuie să negocieze un angajament pe termen lung pentru susținerea guvernului.
