O fermă din Germania, gestionată de familia Schomburg din Ottenstein, a renunțat definitiv la tehnologia automată de muls după două încercări eșuate. În prezent, pe o suprafață modernizată și cu o echipă formată în special din muncitori români, ferma obține recorduri de producție, consolidând o modelare diferită față de tendințele generale în agricultură.
Managementul fermei și experiența cu automatizarea
Ferma familiei Schomburg are în prezent 1.300 de vaci. În 2022, s-a finalizat un nou grajd pentru 700 de animale, în timp ce restul de 600 se află în alte locații. Compania Weserbergland Milch dispune de 35 de angajați în șase locații diferite.
Proprietarii au încercat să implementeze sisteme automate de muls de două ori. Prima experiență, între 2012 și 2015, s-a soldat cu eliminarea utilajelor după probleme tehnice. A doua încercare, în 2021, a fost făcută într-un grajd preluat de la un alt proprietar, fără succes. În ambele cazuri, utilajele au fost demontate și vândute.
Potrivit managerului Kai Schomburg, problemele tehnice au creat blocaje și stres pentru echipă, impactând fluxul de lucru. După aceste experiențe, ferma s-a reorientat spre un sistem convențional, cu ture de muncă și personal fix de mulgători.
Organizarea muncii și resursa umană
Activitatea de muls se desfășoară acum în trei schimburi zilnice, cu echipe de doi până la patru muncitori. Pentru a evita întreruperile cauzate de concedii și zile libere, personalul este extins la 110-120% față de necesar.
Lucrătorii din rezervă preiau sarcini adiacente, precum igienizarea adăposturilor sau curățarea utilajelor. Aceasta asigură continuitatea activităților și menține fluxul în fermă.
Colaborarea cu muncitorii străini, experiență și relații
Familia Schomburg a angajat pentru prima dată lucrători din străinătate în urmă cu 18 ani, în special români, dar și câțiva din Azerbaidjan. În prezent, echipa include 14 mulgători români și trei din Azerbaidjan.
Relatia cu angajații a evoluat din colaboare profesională în relații apropiate. Fiica lui Kai Schomburg vorbește fluent limba română, iar în rest, ceilalți membri folosesc aplicații de traducere. În cei 15 ani de colaborare, familia a dezvoltat o rețea de aproximativ 60 de români care revin periodic în echipă sau aduc rude.
Clădirea recent achiziționată este destinată spațiilor comune de recreere pentru angajați. Masa de prânz se servește zilnic împreună de peste un deceniu.
Tehnologie și productivitate fără roboți
Renunțarea la sistemele automate de muls nu a afectat performanța pentru că fermei îi stau în continuare la bază senzori digitali. Aceștia monitorizează permanent activitatea fiecărei vaci și detectează semnele de sănătate sau ciclul de reproducție.
Animale cu parametri anormali sunt direcționate automat în țarcuri separate pentru control veterinar imediat după muls. Acest sistem permite personalului dedicat să se concentreze pe optimizarea rațiilor de hrană și monitorizarea stării de sănătate.
Producția de lapte depășește 12.000 de litri pe cap de vacă, cu animale cumpărate direct, fără creștere internă de juninci. Ferma a avut în 1986 doar 18 vaci și 7 scroafe, dar a crescut constant.
Provocări și costuri
Prețul pe piața locală a laptelui este de 32 de cenți pe litru, iar marjele sunt mici în contextul investițiilor majore. Kai Schomburg consideră că un tarif sustenabil ar trebui să fie de cel puțin 40 de cenți pe litru pentru a acoperi costurile și a asigura profitabilitatea.
