Premierul demis, Ilie Bolojan, a fost criticat pentru măsurile economice implementate în mandatul său, respectiv creșterea taxelor pentru reducerea deficitului. Traian Băsescu a afirmat că aceste măsuri au fost „scheme de gen FMI” și au avut ca efect frânarea economiei fără a aduce venituri semnificative la buget.
Critici asupra politicilor economice ale fostului guvern
Traian Băsescu a spus că măsurile de austeritate ale lui Bolojan au fost nejustificate, întrucât nu au crescut veniturile bugetare. El a atras atenția că politica de majorare a taxelor a frânat economia și a dus la efecte negative, precum reducerea investițiilor și scăderea creșterii economice.
Impactul creșterii taxelor în 2025 și exemple concrete
Băsescu a menționat că, în urma creșterii fiscalitate, s-au înregistrat efecte precum inflație aproape insuportabilă și scăderea investițiilor străine. El a dat ca exemplu situația uzinei Dacia de la Mioveni, care a avut opriri temporare din cauza scăderii comenzilor, atribuind această situație politicilor fiscale aplicate anterior.
Posibilitatea majorării taxelor în 2027 și avertizări
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a evitat să confirme dacă taxele vor fi mărite de la anul, afirmând că decizia aparține Guvernului și Parlamentului. El a afirmat că România are nevoie de sustenabilitate fiscală și că trebuie să mențină echilibrele bugetare pentru a evita derapajele din trecut.
Pericolul de a ajunge în categoria „junk”
Reprezentanții agenției de rating Standard & Poor’s au publicat vineri, 2 octombrie, un raport în care mențin ratingul României, dar avertizează că țara este la un pas de categoria „junk”. În ultimul an, România a primit calificative „BBB-” de la Fitch și Moody’s, situație care, dacă se agravează, poate avea consecințe grave pentru economie.
Consecințe ale retrogradării de rating
O eventuală trecere în categoria „junk” ar putea duce la retragerea investițiilor străine, creșterea costurilor de împrumuturi, prăbușirea leului și creșterea inflației, șomajului și a prețurilor. Aceste efecte ar avea impact asupra puterii de cumpărare și asupra economiei naționale.
