Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și actual deputat PSD, a criticat afirmațiile referitoare la reducerea deficitului bugetar fiscale, acuzând modul în care „bolojeniștii” interpretează datele economice. El susține că diferențele dintre deficitul pe cash și cel pe ESA indică un deficit mai mare decât cel prezentat public, iar această diferență devine mai accentuată anul acesta.
Datele oficiale și diferențele între deficitul pe cash și cel pe ESA
Potrivit lui Câciu, deficitul pe cash pentru acest an este de 3,8%. În schimb, deficitul pe metoda ESA, cea apreciată de Comisia Europeană, se ridică între 5 și 5,3%. Această diferență a fost estimată de fostul ministru ca fiind semnificativă și așteptată să fie confirmată oficial de Eurostat în luna decembrie.
El afirmă că, în ultimii doi ani, diferențele între deficitul ESA și cel pe cash nu au depășit 0,5 puncte procentuale în primele trei trimestre. Însă, în 2023, această diferență s-a dublat, remarcând că anul 2026 reprezintă o situație „atipică”.
Impactul diferenței și problema execuției bugetare
Câciu indică faptul că această diferență dublă indică preocupări legate de modul în care statul gestionează finanțele. El afirmă că nu s-au plătit facturile restante și nici nu s-au realizat venituri suplimentare, ceea ce menține deficitul ESA la un nivel ridicat. În plus, el subliniază că execuția bugetară a evidențiat o scădere a veniturilor totale cu 35 miliarde de lei, comparativ cu programarea bugetară, și o reducere a cheltuielilor cu 61 miliarde de lei.
De asemenea, depășirea estimărilor arată, conform lui Câciu, dificultăți în recuperarea veniturilor și probleme legate de cheltuieli, pentru care așteaptă rezultatele unui audit.
Critici la adresa propagandei și explicațiile despre reducerea deficitului
Câciu acuză propaganda actuală că este inspirată din discursurile false ale istoriei secolului XX, atunci când minciuna era repetată pentru a deveni adevăr. El precizează că nu Bolojan a redus deficitul, ci această reducere a fost rezultatul unor măsuri de supraimpozitare aplicate de antreprenori și cetățeni, pentru a acoperi deficitul.
El afirmă că, în realitate, statul a cheltuit cu 32 de miliarde de lei mai mult față de primele nouă luni ale anului 2022. În plus, lista problemelor bugetare include facturi neachitate de circa 35 miliarde lei, investiții nerealizate de circa 50 miliarde lei, un minus de 5 miliarde lei pentru sănătate și de 2,5 miliarde lei pentru pensii și salarii în ultimele trei luni ale anului.
Criticile la adresa reducerilor și consecințele pentru populație
Câciu afirmă că reducerile de deficit au fost realizate pe spinarea oamenilor și a antreprenorilor, nu printr-o disciplină bugetară reală. El avertizează că „gaura” bugetară este mai mare decât cea prezentată, iar actuala conducere a bugetului a optat pentru măsuri dure asupra populației și mediului de afaceri.
El susține că situația economică a fost agravată de deciziile politice, iar presiunile asupra bugetului vor continua, avertizând că dificultățile financiare înregistrate nu vor fi remediate ușor.
