Israel a organizat marți alegeri parlamentare pentru cele mai recente scrutinuri, în prezența a peste 7,3 milioane de cetățeni cu drept de vot. Procesul electoral a înregistrat o participare record, cu o rată de 44,9% la ora 14:00, cea mai ridicată pentru acest moment din ultimii 50 de ani. Secțiile de votare ar putea rămâne deschise după ora 22:00 dacă alegătorii stau la coadă, conform unor declarații ale comisiei electorale.
Participare fără precedent și evenimente din ziua scrutinului
Datele oficiale indică o prezență de 31,5% la prânz, depășind recordul de 28,4% din alegerile din 2022. Este cel mai ridicat nivel de participare la mijlocul zilei de vot din Israel din 1973 încoace.
Premierul Benjamin Netanyahu a votat în Ierusalim împreună cu soția sa, Sara, și a lansat avertismente referitoare la mobilizarea ridicată din anumite comunități, acuzând adversarii politici de tentative de a vicieza rezultatul electoral. Au fost raportate suspiciuni de nereguli în mai multe circumscripții, printre acestea lipsa unor buletine de vot și încercări de influențare.
Un episod marcant a fost gestul liderului opoziției, Gadi Eisenkot, care a mers la mormântul fiului său, Gal Meir, militar decedat în decembrie 2023 în luptele din nordul Fâșiei Gaza, în preziua votului. Acest act a subliniat contextul de securitate sensibil în care se desfășoară alegerile.
Autoritățile judiciare au intervenit pentru asigurarea corectitudinii procesului electoral, inclusiv prin interzicerea monitorizării în timp real de către partidul ultra-ortodox Iudaismul Unit al Torei, pentru a preveni presiunile asupra alegătorilor și încălcarea legislației privind protecția datelor.
Secțiile de vot rămân deschise până la ora 22:00, urmând ca rezultatele inițiale ale exit-poll-urilor să ofere o primă imagine asupra raportului de forțe din noul parlament.
Context și tensiuni în ziua alegerilor
Procesul electoral se desfășoară într-un climat tensionat, cu evaluări ale armatei israeliene referitoare la o retragere iminentă din Hebron, după finalizarea scrutinului. Divergențele strategice între conducerea militară și cea politică de la Tel Aviv determină aceste decizii.
Miza principală a scrutinului este perspectiva ca Israelul să continue pe traseul naționalist, conservator și religios, sau să adopte o direcție diferită. În condițiile unui sistem care favorizează formarea de coaliții, rezultatul s-ar putea să nu fie clar pentru câteva săptămâni.
Sondajele indică că nici blocul condus de premierul Netanyahu, nici opoziția reprezentată de fostul șef de stat major Gadi Eisenkot, nu au șanse să obțină majoritatea absolută, ceea ce ar putea duce la o criză politică. La alegeri, cetățenii votează liste de partid, fiind deturnată alegerea candidaților individuali. Dintre cele 36 de partide înscrise în cursă, aproximativ 11-13 se estimează că vor trece pragul electoral de 3,25%, necesar pentru intrarea în Knesset, după sistemul proporțional de reprezentare.
Cea mai mare formațiune este Likud, de dreapta, condus de Netanyahu, fiind urmată de Yashar, un partid de centru, condus de Gadi Eisenkot. Este primul scrutin în care Eisenkot devansează Likud în sondaje, fiind plasat pe primul loc de Canal 12 cu 23 de mandate, în timp ce Likud are 21, conform aceluiași sondaj. Alte estimări indică că Likud poate acumula până la 30 de mandate, iar Yashar aproximativ 20.
Conform opțiunilor de vot, Eisenkot depășește constant pe Netanyahu în preferințe pentru funcția de prim-ministru, ceea ce complică scena politică israeliană. În confruntări directe, poziția lui Eisenkot este considerabil mai favorabilă față de cea a lui Netanyahu.
Implicări și provocări ale scrutinului
Campania electorală s-a desfășurat într-un climat de tensiune, cu intervenții din partea autorităților pentru asigurarea integrității procesului. Superiorii au intervenit pentru a preveni influențarea alegătorilor, inclusiv prin interdicții și controale speciale.
Secțiile de vot rămân oficial deschise până la ora 22:00, după care se vor anunța rezultatele preliminare, iar aceste rezultate vor indica direcția noului parlament și, eventual, formarea viitoarelor coaliții.