Analist: Marea Neagră devine un spațiu nefuncțional și riscant pentru România

Un expert în securitate a afirmat că Marea Neagră devine un spațiu complet nefuncțional, ceea ce poate afecta interesele României. Ștefan Popescu a atras atenția asupra diferențelor de abordare între România și Bulgaria privind gestionarea regiunii și a criticat lipsa de suport din partea aliaților pentru România în fața incidentelor cu drone.

Diferențe de abordare între România și Bulgaria

Invitat la emisiunea Marius Tucă Show, Ștefan Popescu a declarat că Marea Neagră devine dificil de gestionat și nefuncțională pentru România. El susține că există diferențe de strategie între România și Bulgaria, pe care nu le poate confirma cu dovezi, dar le consideră viziuni regionale diferite.

„Nu știu dacă aceste viziuni sunt în interesul României,” a spus analistul. El a menționat că România și-a asumat unele viziuni pe care nu le înțelege pe deplin și care pot afecta autonomia sa în regiune.

Răspunsul aliaților la incidentele cu drone

Popescu a ilustrat inegalitatea sprijinului militar acordat de NATO în cazul unor incidente recente. El a făcut referire la un incident cu drone din Polonia și a subliniat lipsa de reacție promptă față de solicitările României comparativ cu sprijinul acordat Țărilor Baltice.

„România cere constant echipamente și sprijin, dar nu primește prompt, în schimb Polonia și țările baltice au beneficiat de suport tehnic și militar. În septembrie, în Polonia și în Țările Baltice, NATO a trimis experți, elicoptere, sisteme anti-dronă și a desfășurat exerciții, inclusiv americani și francezi,” a explicat Popescu.

Amenințări în apele teritoriale ale României

Expertul a avertizat că, dacă fluxul de nave către porturile ucrainene nu va fi gestionat eficient, atacurile în apele teritoriale ale României vor continua. El a evidențiat o diferență de prioritate între Marea Neagră și Marea Baltică, sugerând că România trebuie să își asume singură responsabilitatea pentru fluxul maritim.

„Dacă nu se face nimic, vor continua atacurile, inclusiv la 13 mile marine de Constanța,” a spus Popescu. Incidentul menționat a avut loc pe 23 octombrie 2026, când nava comercială Khoryv, sub pavilionul Insulelor Comore, s-a lovit de o dronă la aproximativ 13 mile marine est de Constanța. Nava se deplasa din Turcia spre Sulina, suferind avarii majore și fiind ulterior scufundată.

La bord se aflau 13 membri ai echipajului, dintre care 9 au fost salvați, un marinar a murit, iar ceilalți trei sunt dați dispăruți. Nicușor Dan a asociat atacul cu escaladarea războiului ruso-ucrainean, dar nu a putut confirma proveniența dronei din punct de vedere tehnic.

Riscuri pentru navigația comercială

Incidentul din octombrie a readus în discuție vulnerabilitățile navigației comerciale în Marea Neagră. Specialiștii evidențiază riscurile pentru securitatea maritimă a României, mai ales în contextul creșterii numărului de incidente cu drone și al lipsurilor în sprijinul oferit de alianță.

Popescu a subliniat că, fără o reacție coordinate din partea NATO și a partenerilor, riscurile asupra traficului maritim și a securității naționale vor crește.