Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, se află în curs de judecată pentru contestația DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București de a respinge propunerea de arestare preventivă. La moment, instanța de apel examinează dacă să mențină măsura sau să îl pună în libertate, după ce completul de judecată a intrat în deliberare.
Decizia în privința măsurii preventive
Curtea de Apel București urmează să stabilească termenul pentru judecarea contestației DIICOT. În caz de respingere, cei doi, Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen, vor fi cercetați în continuare în stare de libertate, sub control judiciar pentru 60 de zile. În cazul în care se va admite contestația, va fi dispusă prelungirea măsurii de arest preventiv.
Procedura judiciară și termenele
Dosarul a fost înregistrat în sistemul electronic ECRIS și va fi transmis la Curtea de Apel pentru continuarea procesului. La momentul judecății, judecătorii vor asculta pledoariile procurorilor și apărătorilor, apoi vor lua o decizie finală.
Tribunalul București a motivat deja decizia de luni prin care a dispus plasarea celor doi sub control judiciar, înlocuind arestarea preventivă. Hotărârea se află în așteptarea înregistrării și a programării unui nou termen de judecată la Curtea de Apel.
Metodologia instanței și decizii anterioare
Anterior, în două cazuri, completele de judecată ale Curții de Apel București au decis că motivele diicot-ului sunt valabile, arătând că indiciile sunt temeinice și indică gravitatea faptelor. În aceste cazuri, s-a stabilit că doar măsura arestului preventiv satisface nevoie de siguranță publică, având în vedere perseverența infracțională a lui Georgescu.
Pentru aceste decizii, în completul de divergență a fost alăturat un al treilea magistrat, întrucât primele două hotărâri s-au contrazis. În ambele situații, instanța a declarat că motivele invocate pentru arestare sunt întemeiate și necesare.
Apărare versus probe în dosar
Avocații lui Georgescu au formulat pledoarii în stil cinematic, solicitând judecătorului să analizeze cazul ca și cum ar fi în fața unei persoane comune și nu a fostului candidat la președinție. Ei au susținut că în cazul infracțiunii de înșelăciune, împăcarea părților ar fi posibilă, conform legii, și că acțiunile procurorilor par să fie motivate de numele lui Georgescu, nu de probe concrete.
Pentru cazul grupului infracțional organizat, apărătorii au făcut referire la filmul „A Time to Kill”, solicitând judecătorului să nu ia în considerare doar supozițiile, ci și posibilitatea ca acuzarea să fie influențată de existența unui nume controversat în cauză.
Motivarea deciziei Tribunalului
Magistratul Claudiu Corobană a explicat că probele existente nu susțin că Georgescu ar fi săvârșit infracțiunile de instigare la operațiuni ilegale sau perturbare a sistemelor informatice. El a subliniat lipsa probelor privind intenția de a influența probele sau de a altera dovezile, fapt ce justifică totodată respingerea propunerii de prelungire a arestului.
De asemenea, el a menționat că nu există indicii că activitatea infracțională s-ar fi continuat după ianuarie 2022 și că pericolul pentru ordinea publică nu este justificat în continuare.
Executarea măsurii și situația actuală
Decizia de luni a fost de a înlocui arestul preventiv cu control judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, fiind considerată o măsură proporțională. Ulterior, dosarul a fost trimis în regim de urgență la Curtea de Apel, unde următorul pas va fi pronunțarea unei decizii definitive.
Călin Georgescu beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu sunt probe suficiente pentru a justifica menținerea măsurii de detenție, au precizat instanțele. Dosarul vizează presupusa înșelăciune cu prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro, legată de o afacere privind obținerea unei finanțări pentru tranzacții cu metale prețioase.
