Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a acuzat fostul prim-ministru Ilie Bolojan de interese legate de contractele de export pentru ovine și caprine încheiate cu Algeria, contracte pentru care România avea acorduri și care au fost blocate de decizia Comisiei Europene în iunie 2026. Barbu afirmă că lipsa de reacție a Guvernului în fața deciziei poate genera cereri de despăgubiri din partea țărilor terțe.
Contextul deciziei și reacțiile oficiale
Florin Barbu susține că Uniunea Europeană nu poate legifera pentru țări terțe și critică lipsa de contestare a deciziei de către Ministerul Agriculturii și ANSVSA. El afirmă că, dacă ar fi fost în funcție la momentul deciziei, ar fi contestat-o, certificând că decizia putea fi contestată de Ministerul de Externe și Secretariatul General al Guvernului. Barbu acuză că interesele pentru atribuirea contractelor către Spania ar fi influențat decizia managerială.
Informații despre impactul economic
Floirn Barbu menționează că, între 2024 și 2025, exporturile de ovine și caprine către țări terțe au generat circa 300 de milioane de euro pentru România. El consideră că, în contextul problemelor economice și a deficitului bugetar, acest venit reprezintă o resursă importantă, iar riposta germană a fost să se ceară clarificări la Uniunea Europeană privind restricțiile impuse.
Situatia actuală și pașii întreprinși de România
Ministrul afirmă că România a făcut tot ce a fost necesar pentru a respecta cerințele Comisiei Europene, inclusiv implementarea planurilor de vaccinare. El susține că, în prezent, s-au făcut demersuri pentru modificarea deciziei și reluarea exporturilor. Florin Barbu precizează că acestea vor viza în special animale vii, ovine și caprine, și că, în câteva săptămâni, exporturile către țări terțe ar putea fi reluate.
Reacția la reglementările europene și perspectivele de export
Barbu explică că, deși România a respectat regulamentele europene, deciziile pentru exporturile externe trebuie negociate și nu pot fi stabilite unilateral de UE. El menționează că, deși nu mai interesează în prezent piața internă europeană, România deține circa 25% din consumul de carne de oaie din UE și, prin urmare, se axează pe reluarea exporturilor externe, pentru a evita pierderile legale și financiare generate de blocarea temporară a acestor activități.