Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunțat că a reușit să asigure fondurile necesare pentru plata serviciilor medicale din luna noiembrie, după deblocarea a 10% din creditele de angajament și cele bugetare din bugetul recent rectificat. Anunțul a fost făcut de președintele instituției, Larisa Mezinu-Bălan.
Fonduri alocate și eforturi administrative
Pentru luna noiembrie, CNAS a primit 8,3 miliarde de lei prin rectificarea bugetară, din care 7,1 miliarde de lei sunt destinate instituției și 1,2 miliarde de lei pentru Ministerul Sănătății. Angajații sistemului au lucrat inclusiv în weekend pentru încheierea actelor adiționale cu mii de furnizori și pentru a face plățile la timp.
Larisa Mezinu-Bălan a explicat că prioritatea instituției a fost transmiterea rapidă a fondurilor în teritoriu, imediat după ședința Consiliului de Administrație, organizată după decizia guvernamentală. Ea a afirmat că deblocarea a permis acoperirea serviciilor pentru luna noiembrie și speră la o nouă rectificare pentru decembrie.
„Venim cu vești bune. Disponibilitatea fondurilor ne permite să acoperim luna noiembrie, iar pentru luna decembrie sperăm la o rectificare pentru plăți punctuale”, a spus Larisa Mezinu-Bălan.
Procedura implică un efort administrativ intens pentru casele județene, care trebuie să emită acte adiționale pentru 77.000 de furnizori, utilizatori și platforme informatice. Procesul va fi repetat în cazul unei noi rectificări pentru luna decembrie.
Detalii financiare și prioritățile sectorului
Secretarul de stat Alexandru Rogobete a comunicat alocarea a 8,3 miliarde de lei, din care 7,1 miliarde pentru CNAS și 1,2 miliarde pentru Ministerul Sănătății. El a menționat că această sumă acoperă dificultățile financiare recente și permite continuarea serviciilor medicale.
Fondurile vor susține în special capitolele critice: 170 milioane de lei pentru unitățile de primiri urgențe, 183 milioane pentru serviciile județene de ambulanță, 100 milioane pentru acțiuni prioritare și 115 milioane pentru investiții în infrastructura spitalicească, derulate în parteneriat cu Banca Mondială.
Larisa Mezinu-Bălan a explicat că bugetul suplimentar pentru CNAS acoperă toate programele naționale de sănătate, asigurând continuitatea tratamentelor pentru pacienții cronici. Ea a adăugat că mai rămâne de acoperit suma de 4,7 miliarde de lei pentru concediile medicale, pentru care va fi făcută o altă rectificare până la sfârșitul anului.
Screeningul neonatal și limitele finanțării
În cadrul forumului, Larisa Mezinu-Bălan a vorbit despre extinderea screeningului neonatal de la 3 la 22 de boli genetice rare, afirmând că finanțarea trebuie să fie realistă. Ea a explicat că decontarea testării în masă nu este sustenabilă doar din contribuțiile asiguraților, fiind destinată pacienților aflați la risc.
Ea a menționat că sistemul nu poate susține screeningul populației generale în mod masiv din fonduri limitate. În primăvara anului, s-a lansat Registrul Național de Screening Neonatal, extinzând programul de la 3 la 19 patologii. Specialistul Cătălin Cîrstoveanu subliniase anterior importanța diagnosticului precoce pentru reducerea mortalității și a efectelor negative asupra copiilor.
Noul instrument informatic al CNAS și bugetul pentru programele curative
CNAS a anunțat introducerea unui nou instrument informatic, disponibil pe site-ul oficial, care permite identificarea rapidă a spitalelor și unităților medicale în cadrul celor 16 programe naționale de sănătate curative. În prezent, aproximativ 1,8 milioane de pacienți sunt înscriși în aceste programe, cu un buget total pentru 2026 de 14,7 miliarde de lei, reprezentând aproape o cincime din bugetul sectorului de sănătate al instituției.
Acest sistem oferă informații despre evoluția cheltuielilor, numărul beneficiarilor și costul mediu pe pacient, la nivel național și județean. Larisa Mezinu-Bălan a afirmat că transparența cifrelor urmărește să demonstreze dedicarea CNAS de a converti fondurile în șanse reale de tratament pentru asigurați.
„Scopul nostru este să arătăm că investițiile în sănătate se transformă în beneficii concrete pentru pacienți, nu în economii”, a spus ea.
Creșterea costurilor pentru bolile rare și impactul asupra bugetului
Conform datelor prezentate, bugetul pentru bolile rare s-a cvadruplat, iar numărul pacienților înregistrați a crescut dublu. Sumele decontate au crescut de până la patru ori, depășind 1,5 miliarde de lei (aproximativ 1,6 miliarde de lei), ca urmare a introducerii de molecule noi și medicamente orfane.
Majoritatea medicamentelor specifice sunt eliberate prin farmaciile cu circuit închis ale spitalelor, peste 50% din volumele totale. CNAS a finalizat structura celui de-al 17-lea program național, destinat serviciilor de îngrijiri paliative în ambulatoriu și la domiciliu, implementarea depinzând de alocările bugetare viitoare.
Necesitatea compensației contribuțiilor scutite de taxe
Larisa Mezinu-Bălan a subliniat că scutirile de taxe pentru anumite categorii de persoane trebuie compensate de stat pentru a evita deficite financiare. Ea a explicat că ponderea celor care plătesc efectiv contribuția la sănătate a crescut la 53%, față de 35% înainte de vara anului 2025.
Președinta CNAS a tras un semnal de alarmă asupra faptului că medicina românească nu poate funcționa doar prin intervenții de ultim moment și a reiterat necesitatea ca bugetul să fie susținut de contribuțiile reale, pentru stabilitatea și predictibilitatea sistemului. La programul Național de Oncologie, serviciile conexe de psiho-oncologie sunt deja decontate, iar, din 1 ianuarie, se intenționează introducerea decontării pentru serviciile de nutriție pentru pacienții cu cancer.