**Constantin Bîrcă susține menținerea actualei structuri pentru gestionarea fondurilor europene în agricultură**
Constantin Bîrcă, director general adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), afirmă că România ar trebui să păstreze actuala arhitectură de gestionare a fondurilor europene destinate agriculturii, constând în FEGA administrat de APIA și FEADR de AFIR. Accentul său este pus pe rezultatele obținute în ultimii ani, fiind evidențiată o rată de absorbție a fondurilor de peste 96%.
**Experiența și performanțele APIA**
Bîrcă subliniază că rezultate bune ale APIA se datorează experienței acumulate de personal, digitalizării proceselor și automatizării controalelor administrative. El menționează că experiența agenției s-a dezvoltat din anul 2006, de când a fost înființată, și până în prezent a contribuit la atingerea unei rate de absorbție de peste 96% a fondurilor europene gestionate.
**Gestionarea fondurilor și plățile în avans**
Pe durata a peste două decenii, APIA a absorbit peste 48 de miliarde de euro din fondurile europene destinate agriculturii. În prezent, agenția a plătit în avans aproximativ 584 de milioane de euro către circa 555.000 de fermieri, înregistrând o plată de 94 de milioane de euro într-o singură zi.
**Planuri pentru finalizarea plăților**
Până la sfârșitul anului, APIA urmărește să finalizeze plățile regulate către fermieri și să gestioneze toate măsurile de sprijin, inclusiv cele pentru valori afectate de secetă. Bîrcă precizează că, în această perioadă, activitatea continuă fără întreruperi, cu plăți în avans în curs de derulare, iar automatizarea sistemului informatic asigură un control administrativ eficient.
**Perspectivele fondurilor europene post-2028**
În cadrul dezbaterii organizate de Gândul la Euro Industry Summit 2026, Bîrcă afirmă că menținerea actualei structuri de gestionare a fondurilor europene, cu FEGA și FEADR, este de preferat. El consideră că acest sistem a dovedit că funcționează eficient și a contribuit la rezultate remarcabile.
**Implicarea în dezbaterile privind politica agricolă**
Deținătorul opiniei susține că diferențele de opinie referitoare la modul de administrare a fondurilor europene trebuie lăsate deoparte, iar actualul mecanism trebuie păstrat. El evidențiază ca factori cheie experiența acumulată și specializarea personalului APIA, precum și rezultatele excepționale din absorbția fondurilor, fapt atestat de implicarea fermierilor, dar și de performanțele instituției.
**Detalii despre plățile și activitatea APIA**
La data declarației, APIA achitase în total peste 584 de milioane de euro pentru circa 555.000 de fermieri, lucru realizat în contextul unei activități intense, caracterizate prin suprapunerea campaniilor de depunere, autorizare și controale, gestionate cu ajutorul unuia dintre cele mai complexe sisteme informatice naționale, după cea a Evidenței Populației.
**Obiective pentru finalul anului**
Bîrcă a precizat că, până la sfârșitul anului, agenția intenționează să finalizeze plățile regulate și să gestioneze toate măsurile de sprijin, inclusiv cele cu impact pentru zonele afectate de secetă. El a subliniat că procesul de digitalizare a permis automatizarea activităților, facilitând această intensificare a activității.
**Dialogul privind viitorul Politicii Agricole Comune**
Dezbaterea a abordat și viitorul politicii agricole după 2028, precum și domeniile care vor beneficia de finanțare europeană în continuare. Au fost discutate teme legate de coeziune, infrastructură și finanțarea proiectelor de infrastructură, de la autostrăzi și spitale până la lucrări civile și infrastructură feroviară.
**Participanți la discuție**
Alături de Bîrcă, au fost prezenți reprezentanți ai administrației publice, precum Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Mircea Fechet, fost ministru al Mediului, Adrian-Ionuț Chesnoiu, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, și oficiali ai Agenției Naționale pentru Mediu și ai Gărzii Naționale de Mediu.
**Evenimentul Euro Industry Summit**
Conferința a fost organizată la Athénée Palace București și a reunit lideri ai mediului public și privat, fiind susținută de mai mulți parteneri industriali și financiari din România. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile economice ale sectorului, viitorul finanțărilor europene și necesitatea investițiilor în energie și infrastructură.
