Guvernul ungar va publica miercuri numele a peste 50.000 de agenți, colaboratori și informatori ai serviciilor secrete din perioada regimului comunist, anunțând că aceste documente provin din arhivele serviciilor de securitate internă. Anunțul a fost făcut marți de ministrul coordonator al cancelariei premierului, Balint Ruff, care a avertizat că publicarea listelor va dezvălui informații despre rude sau colegi ai persoanelor vizate.
Informații despre documentele publicate
Documentele provin din arhivele serviciilor de securitate ale regimului comunist, care aveau o rețea estimată la circa 150.000 de agenți, colaboratori și informatori. Majoritatea acestor persoane și-au spionat familiile, prietenii sau colegii, pentru a raporta activitățile acestora la serviciile secrete.
Ministerul a anunțat că listă va include numele și activitatea acestor persoane, precum și identitatea recrutorilor. Publicarea acestor date va avea loc online și va fi urmată, în februarie 2027, de o a doua serie de documente, care vor detalia întreaga traiectorie a persoanelor implicate.
Contextul și considerentele publicării
Experții susțin că apariția pe listă nu implică automat colaborarea voluntară a persoanelor. Lista va include și tentative de recrutare eșuate, precum și cazuri în care persoane au fost constrânse prin șantaj sau amenințări, atât la adresa lor, cât și a membrilor familiilor.
Unii dintre cei menționați au refuzat colaborarea sau au redactat rapoarte false, iar o parte din documente au fost distruse după căderea comunismului sau la sfârșitul anilor ’90, de către instituțiile de arhivare.
În plus, granița în divulgarea numelor colaboratorilor a fost până acum mai restrictivă în Ungaria, comparativ cu Polonia sau Republica Cehă, unde aceste liste au fost publicate deja sau au fost disponibile în alte forme.
Reacții și declarații ale oficialilor
Fostul premier Viktor Orban a declarat marți, pe Facebook, că serviciile secrete comuniste au încercat să îl recruteze ca informator în timpul stagiului militar. Orban a afirmat că a refuzat această tentativă, iar ulterior a fost pus sub supraveghere strictă.
El a publicat documente ale serviciilor secrete, datând din 1982 și de la sfârșitul anilor ’80, în care susține că nu a acceptat să colaboreze. Potrivit declarațiilor sale, atunci când a refuzat recrutarea, el, soția sa și colegii săi opozanți au fost monitorizați constant, cu microfoane instalate la locuințe, în locurile de muncă și chiar în dormitoare.
Contextul istoric și diferențele față de alte țări
Până acum, Ungaria nu a făcut publice oficial liste cu numele colaboratorilor poliției secrete din perioada comunistă, spre deosebire de Polonia sau Cehia, unde asemenea liste au fost deja publicate. În trecut, unele nume au fost scurse în presă, dar accesul cetățenilor la propriile dosare a fost limitat.
Publicarea listelor urmează să fie făcută online, marcând o etapă importantă în accesul la arhivele serviciilor secrete din perioada comunistă. Rămâne de urmărit impactul acestei decizii asupra vieții societății și asupra relației cu trecutul regimului comunist din Ungaria.
