Palatul Parlamentului, clădire emblematică a României, se află într-o stare de degradare avansată, fiind afectată de crăpături și infiltrații din cauza condițiilor meteo. În ciuda eforturilor de întreținere, problemele structurale și costurile ridicate de reparații persistă, iar fabricație de investiții în infrastructură continuă.
Starea actuală a clădirii
De peste 40 de ani, Palatul Parlamentului suferă din cauza crăpăturilor din pereți și infiltrațiilor de apă. În interior, angajații încearcă să contracareze infiltrările cu găleți și mopuri. Pentru ca apa să nu inunde holurile, femeile de serviciu plasează recipientele sub zidurile crăpate, în timp ce se face eforturi de igienizare și evacuare a apei.
În zonele afectate, crăpăturile din ziduri sunt atât de largi încât permit trecerea mâinilor și permit infiltrații de apă și zăpadă, mai ales în timpul ploilor torențiale sau ninsorilor. La etajele superioare, deteriorările sunt mai severe, cauzând infiltrații suplimentare.
Consecințele degradării
Crăpăturile sunt vizibile și în zonele Camera Deputaților, unde intrarea de apă a cauzat și deteriorarea ușilor și pereților. În anumite zone, apa se strecoară în interior și produce daune la structură și mobilier.
Expertiza tehnică din 2024 a relevat că una dintre cauzele principale ale defecțiunilor este tratamentul insuficient al rosturilor de dilatare, executate conform tehnologiilor anilor ’80. Tasările diferențiale survenite în timp, precum și efectele microseismelor, contribuie la extinderea deteriorărilor structurale.
Costurile reparațiilor și planurile de intervenție
În 2023, s-a făcut o licitație pentru reparații la infrastructura clădirii, suma fiind estimată la aproximativ 3 milioane de euro. Facturile la energie electrică au depășit 250.000 de euro lunar în 2025. Aceste cheltuieli reflectă și nivelul ridicat al consumului energetic, precum și costurile de întreținere.
Reparațiile pot fi realizate doar în funcție de alocațiile bugetare, iar în prezent nu există un program finalizat de intervenție. În 2024, a fost realizată o expertiză tehnică pentru analiza punctuală a zonei afectate, în vederea identificării cauzelor exacte și a măsurilor corective necesare.
Conform oficialilor, comportamentul clădirii în timp este monitorizat în cadrul unui proiect de urmărire topografică, care va ghida ulterior deciziile de reabilitare, în funcție de resursele disponibile. Până în prezent, nu s-au stabilit date concrete pentru finalizarea reparațiilor complete.
Contextul istoric și costurile de întreținere
Construirea Palatului Parlamentului a început în 1984, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, și a fost finalizată după aproape un deceniu. Clădirea, cunoscută inițial ca „Casa Republicii” sau „Casa Poporului”, se află pe Dealul Spirii și este a treia cea mai mare clădire administrativă din lume, după Pentagon și o clădire din India.
Aceasta a fost ridicată doar cu materiale locale și are o suprafață construită de 66.000 metri pătrați. Costurile anuale pentru întreținere, reparații curente, securitate şi amenajări exterioare totalizează milioane de euro.
În total, facturile pentru energie depășesc 10-15 milioane de euro anual, reprezentând o parte semnificativă din bugetul alocat pentru întreținerea complexului. Costurile mari și starea avansată de degradare impun și o reevaluare a planurilor de reabilitare a celei mai reprezentative clădiri din România.