Romania analizează posibilitatea renegocierii unor contracte militare în contextul controverselor legate de legalitatea modificărilor legislative și de suma totală implicată, de 5,7 miliarde de euro. Declarațiile au fost făcute în timpul unor discuții despre șansele de reluare a negocierilor cu compania Rheinmetall, fără a pierde finanțarea europeană.
Discuții despre reluarea negocierilor și finanțare europeană
Ministrul Alexandru Mihai Ghigiu a afirmat că există o posibilitate de discuții cu instituțiile europene pentru reluarea negocierilor cu Rheinmetall. El a precizat însă că subiectul nu a fost abordat în delegația sa de la Bruxelles recentă.
„Eu știu, pe partea din moment, la Ministerul Apărării, la Ministerul de Externe, cred că avem această posibilitate. N-am abordat această discuție în cadrul delegației pe care am avut-o la Bruxelles”, a declarat Ghigiu.
Context istoric și pregătire pentru o nouă șansă
Ministrul a făcut o paralelă cu afacerea Škoda din perioada interbelică, subliniind că există un precedent istoric al controverselor legate de contracte de înzestrare militară.
„Cred că România are oameni astăzi care pot să convingă Bruxelles-ul că am fost proști, că am fost ticăloși, că am fost corupți și că avem nevoie de o nouă șansă pentru a putea să îndreptăm aceste lucruri”, a afirmat Ghigiu.
Declarația sa a avut loc în contextul posibilităților de renegociere a acordurilor, fără a indica în mod explicit existența unor fapte de corupție.
Critici privind orientarea achizițiilor militare
Ghigiu a criticat strategia de achiziții militare a României, exprimând rezerve față de relevanța acestora pentru războiul viitorului.
„Din punctul meu de vedere, fără să fiu specialist în zona de armament, România, prin aceste contracte, nu se pregătește pentru războiul viitorului. Se pregătește maxim pentru războiul de astăzi, dacă nu chiar pentru războiul de ieri”, a declarat ministrul.
El a recomandat autorităților responsabile de apărare și politică externă să analizeze posibilitatea modificării acordurilor.
„Și cred că e obligatoriu la Ministerul Apărării, la Ministerul de Externe, să avem o astfel de discuție pentru a renegocia aceste contracte. Chiar cu riscul unor penalități”, a spus Ghigiu.
Negocierile cu instituțiile europene și argumentele României
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a criticat modul în care reprezentanții României au negociat anterior cu instituțiile europene.
„Depinde de a avea oameni care să negocieze, pentru că în general oamenii pe care i-am trimis la Bruxelles s-au dus și au luat notițe și cam atât. Nu s-a întâmplat nimic altceva. Să avem argumente”, a spus Ghigiu.
El a exemplificat eficiența argumentelor printr-un caz din negocierile legate de jaloanele asumate de România.
„Ieri aveam 33 de jaloane neîndeplinite. Astăzi, pentru că o parte din colegii mei sunt și astăzi la Bruxelles, au reușit să închidă un jalon. Comisia a înțeles, mergându-se cu documente și cu argumente, că se poate”, a explicat ministrul.
Potrivit acestuia, succesul renegocierii depinde atât de pregătirea echipei de negociatori, cât și de claritatea obiectivelor românești.
„Deci, orice se poate negocia, important e să știi ce vrei să negociezi, să-ți dorești să negociezi pentru binele României, pentru că câteodată am impresia că nu ne dorim asta cu adevărat, și să ai, bineînțeles, și oamenii care se reprezintă”, a concluzionat Ghigiu.