România trebuie să își adapteze strategia industrială pentru a face față presiunilor pieței globale, a costurilor energetice și a transformărilor tehnologice, urmând să se concentreze pe creșterea producției cu valoare adăugată, inovare și atingerea independenței strategice. Prioritatea națională este definirea unei politici coerente în contextul unui cadru financiar multianual 2028–2034, menit să susțină investițiile în infrastructură, energie, digitalizare și industrie.
Poziționarea și financiarele europene
România trebuie să-și negocieze o poziție coordonată la nivel european pentru fondurile multianuale. Este esențială bazarea pe proiecte mature și priorități economice clare. Cooperarea cu alte state din Europa Centrală și de Est poate susține modernizarea infrastructurii și accesul mai facil la finanțare. Statul trebuie să devină un partener predictibil pentru investitori și să reprezinte coerent interesele industriei în UE.
Finanțare, parteneriate și capital privat
Fondurile europene trebuie să fie complementare capitalului privat pentru a crește productivitatea și ocuparea forței de muncă. Se impune crearea unui mecanism național pentru pregătirea proiectelor de investiții strategice pentru perioada 2028–2034. Parteneriatele public-private (PPP) sunt necesare pentru infrastructură și servicii, dacă riscurile sunt distribuite echitabil, contractele sunt transparente și costurile sunt evaluate pe termen lung. Performanța proiectelor va fi măsurată prin valoarea capitalului privat atras și prin creșterea productivității.
Reindustrializare și lanțuri valorice
Valorificarea resurselor naturale implică modernizarea sistemelor de extracție și dezvoltarea procesării interne. Exportul de materii prime slab prelucrate limitează beneficiile economice. Se recomandă dezvoltarea unor strategii naționale pentru lanțuri valorice strategice, promovând tehnologia, clusterele regionale, colaborarea cu universitățile și integrarea IMM-urilor în proiecte majore. Sprijinul public trebuie corelat cu valoarea adăugată locală, transferul tehnologic și respectarea standardelor de mediu.
Energie și infrastructură
Investițiile în capacități de producție trebuie să fie susținute de modernizarea rețelelor și a infrastructurilor de stocare și digitalizare, pentru a evita blocajele de conectare. Dezvoltarea infrastructurii rutiere, feroviare și tehnico-edilitară trebuie prioritizată în funcție de impactul economic și conexiunile regionale. Proiectele strategice necesită o coordonare clară între instituții, termene precise și autorizare digitalizată, cu menținerea standardelor de mediu.
Industria farmaceutică și inovare
În domeniul sănătății, România are actualmente 41 fabrici de medicamente. Modernizarea producției, cercetarea aplicată, studiile clinice și transferul tehnologic pot transforma industria farmaceutică într-o specializare strategică. Se recomandă implementarea unui program național de competitivitate farmaceutică și proiecte-pilot în PPP pentru servicii medicale, cu standarde clare și un acces echitabil.
Digitalizare și securitate cibernetică
Digitalizarea sectoarelor industriale și a serviciilor publice poate crește performanța, dar trebuie gestionate și riscurile cibernetice. Securitatea trebuie integrată din faza de proiectare a investițiilor, în special în infrastructurile critice. Planurile de finanțare trebuie să includă cerințe privind riscurile și să sprijine IMM-urile, pregătirea specialiștilor și cooperarea între autorități și operatori.
Mediu și agricultură
Eficiența resurselor și reciclarea pot reduce costurile industriei. Este necesară ex pansiune în colectare, sortare și reutilizare, inclusiv pentru deșeurile din construcții, precum și autorizarea mai simplificată, menținând standardele de mediu. În agricultură, strategia trebuie orientată spre o Politică Agricolă Comună predictibilă după 2028, cu investiții în procesare agroalimentară, depozitare, irigații și digitalizare. Experiența în gestionarea fondurilor agricole trebuie valorificată.
Agenda de implementare 2027–2034
Se propune o Agendă Națională pentru Competitivitate Industrială, coordonată interministerial, cu consultări periodice cu mediul privat. Prioritățile includ poziție comună pentru negocierile UE (2026–2027), portofoliu de proiecte pentru aceasta (2027), inițiative pentru lanțuri valorice și industria farmaceutică (2027–2030), precum și investiții în rețele și infrastructură până în 2034. Sectoarele de securitate cibernetică, economie circulară și autorizări eficiente vor avea de asemenea o componentă importantă în acest plan.
Recomandări strategice
România trebuie să se axeze pe definirea clară a prioritarilor industriali și pe mobilizarea resurselor în jurul acestor direcții. Este crucială o voce unitară în negocierile europene, o capacitate administrativă de implementare a proiectelor și parteneriate eficiente între stat, mediul privat și cercetare. Monitorizarea va include investțiile, atractivitatea capitalului privat, reducerea blocajelor și dezvoltarea capacităților industriale, pentru consolidarea rolului în regiune în producție și inovare.