Prețurile energiei electrice în Europa pentru gospodării au crescut cu 51,9% în primul semestru al anului 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce prețurile la gazele naturale au înregistrat o scădere de 10,2%. În condițiile în care prețurile gazelor naturale au coborât semnificativ, diferențele majore între statele membre și retragerea măsurilor de sprijin guvernamental evidențiază o redresare incompletă și o piață energetică fragilă.
Variabilitate a prețurilor în Europa
În prima jumătate a anului 2026, prețul mediu al energiei electrice pentru gospodării în UE a fost de 0,28 euro pe kWh, în scădere cu 2,2% față de a doua jumătate a anului 2025. Prețul mediu la gaze a fost de 0,11 euro pe kWh, reprezentând o reducere de 10,2%, cel mai scăzut nivel din primul semestru al anului 2022. Pentru consumatorii non-casnici, prețurile au scăzut cu 5,4%, ajungând la 0,18 euro pe kWh, iar prețul mediu al gazelor naturale pentru aceste consumatori a fost de 0,0616 euro pe kWh.
Diferențele între statele membre în privința prețurilor sunt semnificative. În timp ce Irlanda avea cel mai scump tarif pentru energie electrică, de 0,39 euro pe kWh, Ungaria a oferit cele mai mici tarife, de 0,11 euro pe kWh. Ajustate în funcție de puterea de cumpărare, aceste diferențe capătă o semnificație mai mare, plasând România, Polonia și Cehia printre țările cu povară relativă ridicată pe bugetele gospodăriilor.
Diferențe între statele UE
În prima jumătate a anului 2026, prețurile energiei electrice au crescut în 13 țări, au scăzut în 11 și s-au menținut stabile în trei. În România, prețurile au crescut cu 51,9%, fiind urmată de Irlanda cu o creștere de 19,8% și Finlanda cu 18,4%. În schimb, în Danemarca prețurile au scăzut cu 31,7%, iar în Luxemburg cu 24,1%.
Pe lângă fluctuațiile nominale, diferențele de costuri pentru gospodării sunt accentuate de nivelul taxelor și impunerilor. În primele șase luni ale anului 2026, taxele și alte impozite reprezentau 28,4% din prețul energiei electrice și 32,1% din prețul gazelor, comparativ cu perioadele anterioare, când aceste costuri au fost reduse pentru sprijinirea consumatorilor.
Piața gazelor și impactul fluctuațiilor
Prețurile gazelor naturale au înregistrat scăderi de la un an la altul în 12 state membre, cu cele mai mari reduceri în Bulgaria, Grecia și Spania. În schimb, în România, Croația și Slovacia s-au înregistrat creșteri semnificative ale prețurilor, în special în România, unde tarifele au crescut.
Cele mai mari prețuri nominale pentru gaze au fost în Suedia, de 0,22 euro pe kWh, și Olanda, de 0,16 euro, în timp ce Ungaria a avut cel mai mic nivel, de 0,03 euro pe kWh. Ajustat pentru puterea de cumpărare, Suedia rămâne cel mai scumpui stat, urmată de Portugalia și Olanda, iar cele mai ieftine opțiuni sunt în Ungaria, Luxemburg și Croația.
Retragerea măsurilor de sprijin guvernamental
Eliminarea treptată a plafonărilor de prețuri și a subvențiilor a crescut vulnerabilitatea consumatorilor la fluctuațiile pieței. România a ridicat plafonarea prețurilor la energie electrică pentru gospodării în iunie 2025, similar Poloniei, ceea ce a expus consumatorii la variații mai mari ale prețurilor.
Unele țări, precum Olanda, mențin măsuri de sprijin, cum ar fi rambursări anuale ale taxei pe energie, sau sprijin specific pentru anumite categorii de consumatori. În același timp, ponderea taxelor și a altor impuneri în costurile finale a crescut, reprezentând 28,4% din prețul energiei electrice și 32,1% din cel al gazelor.
Rolul surselor regenerabile și volatilitatea prețurilor
Proporția surselor regenerabile în mixul energetic al fiecărei țări influențează această variabilitate. În primele 16 săptămâni ale anului 2026, sursele regenerabile au economisit aproximativ 29 de miliarde de euro în costuri angro, în condițiile în care reprezentau 44% din producție. În același timp, prețurile gazelor au adăugat circa 13 miliarde de euro la costurile angro.
În anumite țări, precum Italia și Cehia, centralele pe gaz au stabilit prețul angro majoritar, în timp ce în Spania contribuția acestor centrale a fost de doar 9%. Mixul energetic diversificat poate reduce vulnerabilitatea față de prețurile volatile ale combustibililor fosili.
Impactul tensiunilor geopolitice și rezervele naționale
Conflictele regionale și întreruperile de aprovizionare acționează ca factori perturbatori asupra pieței energetice. Conflictul din Orientul Mijlociu a crescut cu între 18 și 33 de miliarde de euro costurile importurilor de gaze ale UE, iar întreruperile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar, prin Strâmtoarea Ormuz, intensifică concurența pentru surse alternative.
Rezervele de gaze naturale din Europa încep sezonul de iarnă cu niveluri mai mici decât media ultimilor nouă ani, fiind pline în proporție de 74,62%, fiind sub media, ceea ce limitează disponibilitatea pentru sezonul rece. Aceasta crește riscul de influență asupra prețurilor energy și pentru consumatori care se bazează pe gaze și energie regenerabilă.
Primul semestru al anului 2026 arată o piață energetică europeană în continuă schimbare, cu prețuri ce reflectă nu doar condițiile de moment, ci și riscurile geopolitice, politicile naționale și mixul energetic specific fiecărei țări.