Județele din România vor fi incluse în planul de reformă administrativ-teritorială, a afirmat europarlamentarul și vicepreședintele PSD Dragoș Benea. Decizia a fost comunicată în cadrul unui interviu pentru G4Media, unde acesta a precizat că reforma va viza și reorganizarea județelor, în condițiile în care se analizează modele internaționale și se discută asupra numărului final de unități administrative.
Planul de reformă a județelor și modele internaționale
Dragoș Benea a declarat că în cadrul grupului de lucru privind reforma teritorială se va aborda și problema reconfigurării județelor. El a menționat că o astfel de reformă nu poate fi ignorată și că, pe durata procesului, se va avea în vedere și această componentă.
El a subliniat că s-au studiat reforme teritoriale din Danemarca, Estonia, Letonia și Polonia. În cazul Poloniei, s-a menționat reducerea numărului de voievodate de la 49 la 16, ca model pentru eventuale schimbări în România.
Benea a precizat că Republica Moldova a avut o abordare mai curajoasă în ceea ce privește reorganizarea administrativ-teritorială, ceea ce poate servi drept inspirație pentru țara noastră.
Reforma pe modelul Curților de Apel
Politicianul a discutat și posibilitatea aplicării unui model similar cu cel al Curților de Apel din țară, care sunt în prezent 15 ca număr. El a afirmat că această abordare s-ar putea dovedi eficientă și în administrația locală, însă a evitat să ofere un număr clar pentru județele reconfigurate.
El a explicat că, deși există posibilitatea unor județe mai mari, nu se va stabili deocamdată un câmp fix de cifre, menționând că numărul final depinde de indicatori care vor fi hotărâtori în procesul de reorganizare.
Benea a adăugat că discutarea cifrelor nu este prioritizată momentan și că se va purta o dezbatere amplă înainte de luarea oricăror decizii concrete.
Reorganizarea comunelor și orașelor mici
Declarațiile despre restructurarea administrativ-teritorială vin după ce, în aceeași zi, Benea a anunțat intenția de a lucra la scenarii pentru comasarea localităților mici. Unul dintre acestea prevede unificarea comunelor cu o populație sub 3.000 de locuitori și a orașelor cu mai puțin de 10.000 de locuitori.
El a explicat că peste 55% dintre orașe din România nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, dar păstrează statutul de oraș. Unele dintre acestea, precum orașul Slănic Moldova, au o populație redusă și se află în apropierea altor localități, ceea ce ar putea duce la formarea unor noi aglomerări urbane, precum posibilitatea apariției unui oraș Târgu-Ocna rezultat din comasare.
Benea a precizat că această reformă are ca scop eficientizarea administrației locale și că discuțiile în acest sens sunt în stadiu de analiză a scenariilor posibile. El nu a avansat un număr concret de localități care urmează să fie reorganizate, menționând doar că variabilele și indicatorii vor decide finalul procesului.
Pe baza acestor declarații, intenția PSD este de a restructura atât județele, cât și anumite comune și orașe mici, în condițiile în care reforma administrativ-teritorială reprezintă o prioritate pentru partid în actualul context politic.
