Reactorul 1 de la Cernavodă s-a oprit din nou luni seară, doar la trei zile de la repornire, din cauza unei defecțiuni la partea clasică a unității. România este nevoită să recurgă la importuri masive de electricitate, care depășesc 3.000 MW, pentru a acoperi deficitul.
Oprirea reactorului și cauzele incidentului
Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă fusese repornită vineri, după o perioadă de peste trei luni în care a fost nefuncțională. Se estima că va reveni la capacitate normală în 24-48 de ore. La ora prânzului luni, reactorul functiona la circa două treimi din capacitate, totalizând 520 MW dintr-un total de 700 MW. În jurul orei 18:00, centrala s-a oprit complet, iar Nuclearelectrica a anunțat că defecțiunea a avut loc la partea clasică a unității, nu la cea nucleară.
Sursele companiei au explicat că defectul este legat de injectoare, comparabile cu cele ale motorului unei mașini, care s-au deteriorat din cauza opririi prelungite a reactorului. Nuclearelectrica a comunicat și demiterea directorului tehnic al centralei, atribuind incidentul unei posibile erori umane și nerespectării exacte a procedurilor.
Procedurile de remediere și reluarea activităților
Potrivit informațiilor, reparațiile ar urma să fie finalizate până miercuri, urmând ca procesul de pornire să fie reluat în aceeași zi. Joi, reactorul ar urma să fie reconectat la sistemul energetic național, moment confirmat de Transelectrica pentru ora 12:00. În paralel, se efectuează teste pentru activarea reactorului 2.
Cele două reactoare acoperă, în condiții normale, aproximativ 20% din producția de electricitate a țării.
Impactul asupra sistemului energetic și prețurile energiei
Datele Transelectrica indică o creștere semnificativă a importurilor de electricitate, care au atins 3.100 MW în unele momente din această dimineață. În plus, a crescut și producția din hidrocentrale și centrale pe gaz pentru a suplini deficitul.
Reprezentantul unui sector energetic a afirmat că situația este gravă, deoarece importurile se realizează la prețuri foarte mari, ceea ce determină o creștere a costurilor pentru consumatori și pentru piața energetică regională. Prețul pe Piața pentru Ziua Următoare a crescut de la 388 de euro pe MWh luni la 411 euro pentru energia cu livrare marți. România are cea de-a doua cea mai scumpă piață spot din Europa după Polonia, unde prețul energetic este de 460 euro pe MWh.
Rezervele de energie și situația lacurilor de acumulare
La ora actuală, consumul de energie al țării depășea 7.200 MW, iar producția generată de hidrocentrale se ridica la 1.800 MW, acoperind o treime din necesarul național. Lacurile de acumulare au un nivel extrem de scăzut, cu umplere sub 50%, iar aceste rezerve sunt esențiale pentru sezonul de iarnă, fiind gestionate cu prudență de către Hidroelectrica, conform declarației directorului general, Dan Plaveti.
Disponibilitatea redusă a rezervelor hidro va influența capacitatea de a menține stabilitatea sistemului energetic în perioada următoare.