România își propune să obțină, pentru prima dată, conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei, în contextul alegerii unui nou secretar general în noiembrie 2023. Candidatura lui Dacian Cioloș, actual consilier prezidențial și fost prim-ministru, are șanse reale, dar competiția este încă deschisă, cu multiple dificultăți și influențe geopolitice.
Detalii despre candidaturi și poziția României
Dacian Cioloș a fost oficial confirmat ca reprezentant al României pentru funcția de secretar general al Francofoniei. Surse apropiate negocierilor indică șanse egalitate, de circa 50-50, între candidatul român și contracandidata principală, Louise Mushikiwabo, actualul secretar general în funcție.
Un alt oficial a menționat pentru Mediafax că inițiativele și intervențiile lui Cioloș sunt apreciate de statele africane, însă principalul obstacol îl reprezintă opinia unor membri privind origine geografică. În special, autoritățile din Congo au exprimat nemulțumiri legate de faptul că candidatul român nu provine din Africa de Sud de Mediterana, și au amenințat chiar cu retragerea din organizație odată cu realegerea lui Mushikiwabo.
În replică, Cioloș a declarat în mai multe interviuri că poziția geografică nu trebuie să influențeze decizia, întrucât Francofonia este o organizație internațională. El a subliniat avantajul României de a nu avea un trecut colonial, ceea ce ar putea contribui la o imagine neutră și echilibrată în organizație.
Procedura alegerii și candidații înscriși în competiție
Alegerea noului secretar general va avea loc pe 16 noiembrie, în cadrul celui de-al XX-lea Summit al Francofoniei, care se va desfășura la Phnom Penh, în Cambodgia. Mandatul este pentru patru ani, pentru perioada 2027-2030.
Decizia se ia de către cei 53 de membri cu drepturi depline ai organizației. Conform regulamentelor, candidatul unanim trebuie ales prin consens. În lipsa acordului, se poate organiza un vot cu majoritate simplă.
În competiție sunt patru candidați: Dacian Cioloș pentru România, Louise Mushikiwabo pentru Rwanda, Juliana Lumumba din Republica Democrată Congo și Coumba Ba din Mauritania.
Profilul și controversele cazului Mushikiwabo
Louise Mushikiwabo este actualul secretar general și reprezintă principalul adversar al lui Cioloș. Ea candidează pentru un al treilea mandat, fiind în funcție din 2019. Înainte de conducerea organizației, a fost ministru de Externe al Rwandei între 2009 și 2018 și are o bună relație cu președintele rwandez Paul Kagame.
Sprijinul pentru candidatura sa a beneficiat anterior de susținere din partea președintelui Franței, Emmanuel Macron. În prezent, însă, Franța și Canada, principalele contribuabili ale bugetului Francofoniei cu 36%, respectiv 25%, nu și-au anunțat preferințele. Acest lucru reflectă o poziție mai neutră și o posibilă influență limitată în proces.
Controversele în jurul conducerii actuale sunt legate de acuzații privind modul în care Mushikiwabo ar fi transformat organizația într-un instrument de influență a Guvernului RWandei, precum și de acuzele legate de modul în care a condus organizația. Criticii susțin că stilul de conducere ar fi fost excesiv de centralizat și ar fi beneficiat mai mult intereselor țării sale decât celor ale organizației.
Purtătoarea de cuvânt a conducerii a respins aceste acuzații. Ea a afirmat că activitatea secretarului general a avut ca prioritate interesele tuturor statelor membre, nu doar ale președintelui rwandez.
Importanța și rolul Organizației Internaționale a Francofoniei
Organizația, cu sediul la Paris, are 90 de state și guverne în calitate de membri, dintre care 53 cu drepturi depline. În plus, sunt 5 membri asociați și 32 de observatori. Promovarea limbii franceze este un obiectiv principal, dar organizația are și un rol diplomatic și politic, fiind implicată în promovarea democrației, educației, cooperării economice și stabilității internaționale.
Funcția de secretar general presupune coordonarea activităților organizației și reprezentarea acesteia în rândul statelor membre. Pentru România, obținerea acestei funcții ar crește vizibilitatea diplomatică, în special în Africa și Asia, regiuni unde Bucureștiul caută să-și extindă influența politică și economică.
România este al șaptelea contribuabil la bugetul organizației, ceea ce înlesnește campania pentru obținerea susținerii în cadrul negocierilor.
Dacian Cioloș și campania pentru conducerea Francofoniei
Candidatura fostului premier a fost anunțată în martie 2026 și depusă oficial în aprilie. Dacian Cioloș are în palmares poziții precum comisar european pentru Agricultură și lider al grupului parlamentar Renew Europe din Parlamentul European.
El și-a exprimat intenția de a reforme organizația, promovând transparența și consolidarea cooperării între statele membre. În campania sa, a fost propusă introducerea limitei de două mandate pentru funcția de secretar general, pentru a evita prelungiri indefinite ale mandatului în cazul în care actuala șefă candidează pentru a treia oară.
În interviuri, Cioloș a subliniat căunicarea sa urmărește și extinderea prezenței diplomatice a României în regiuni unde are o reprezentare limitată și a derulat o campanie internațională intensă, coordonată de autoritățile de la București, inclusiv prin contacte de nivel înalt și vizite în țări francofone.
În data de 15 aprilie 2026, România a depus oficial candidatura lui Dacian Cioloș, urmând ca, pe 16 noiembrie, reprezentanții celor 53 de state și guverne membre să decidă cine va conduce organizația pentru următorii patru ani.
