Zborurile moderne au devenit mai frecvent supuse unor situații de urgență medicală, iar rata incidentelor a crescut de la un caz la 604 zboruri în 2013, la unul din 212 în 2025, conform datelor disponibile. Astfel, riscurile pentru pasageri și echipaj continuă să se manifeste, iar cunoașterea celor mai frecvente probleme și a măsurilor preventive devine esențială pentru siguranța în aer.
De ce zborul afectează organismul
Transportul aerian presupune condiții speciale în cabină, cu presurizare la nivelul echivalent cu altitudinea de 2.400 metri. Această modificare influențează sistemele respirator și gastrointestinal, care conțin gaze. La nivelul mării, aerul are circa 21% oxigen, însă la altitudine, acest procent scade la aproximativ 15%.
Schimbările de presiune determină o scădere a oxigenului disponibil pentru organism. La altitudinea de croazieră, moleculele de oxigen sunt mai dispersate, reducând cantitatea de oxigen absorbită de sânge. Pentru persoanele sănătoase, aceste procese sunt tolerabile, însă pentru cei cu afecțiuni pulmonare sau cardiovasculare, pot apărea complicări. Hipertensiunea și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) pot fi agravante, deoarece reducerea oxigenului și presiunea din cabină accentuează aceste probleme.
Deshidratarea și pierderea de fluide
Un factor comun în timpul zborurilor este nivelul redus de umiditate în cabină, care usucă pielea, ochii, nasul și gâtul. Pierderea de lichide poate ajunge până la 360 ml pe oră, ceea ce contribuie la deshidratare. Aceasta duce la îngroșarea sângelui, complicând activitatea inimii și crescând riscul de cheaguri de sânge și tromboză venoasă profundă.
Situații de urgență la bord
Leșinul reprezintă cel mai frecvent tip de urgență medicală în timpul zborurilor, acoperind cel puțin o treime dintre incidente. În majoritatea cazurilor, acesta este cauzat de hipotensiunea ortostatică, apariție determinată de schimbarea bruscă de poziție de la așezat la în picioare. Consumul de alcool și deshidratarea cresc riscul de leșin, în contextul condițiilor atmosferice din cabină.
Problemele gastrointestinale sunt, de asemenea, frecvente, cauzate de răul de mișcare sau de disconfort abdominal. Alimentele consumate în timpul zborului pot provoca balonare și flatulență din cauza presiunii reduse, produsele precum fasolea, broccoli, varza kale, ceapa și carnea roșie fiind factori agravanti. În caz extrem, problemele digestive severe pot duce la returnarea avionului, ca în cazul unui zbor din 2023 de la Atlanta spre Spania, într-un incident cauzat de diareea severă a unui pasager.
Crize cardiace și alte evenimente grave
Evenimentele cardiovasculare, precum infarctul sau accidentele vasculare cerebrale, deși rare, pot avea consecințe serioase și sunt mai complicate de gestionat în aer. Majoritatea deceselor în timpul zborului sunt cauzate de probleme cardiace, din cauza limitărilor echipamentelor și personalului medical de pe bord.
Sfaturi pentru călătorii mai sigure
Pentru a minimiza riscurile, recomandările includ consumul adecvat de lichide înainte și în timpul zborului, evitarea alcoolului și mișcarea regulată la fiecare două ore pentru circulație. Pasagerii care au suferit intervenții stomatologice, chirurgicale sau scufundări trebuie să manifeste o prudență sporită, deoarece schimbările de presiune pot duce la complicații. În cazul scufundărilor, intervalul recomandat înaintea zborului este de minimum 48 de ore.
Decizia de a ateriza de urgență aparține căpitanului, care se bazează pe informațiile primite de la echipaj și personal de la sol sau de la pasagerii aflați la bord. Chiar dacă nu toate urgențele impun o aterizare de urgență imediată, siguranța pasagerilor primează în luarea deciziei.
