Un grup de 22 de lideri europeni a criticat sâmbătă politicile Spaniei referitoare la migrație, în contextul crizei din Ceuta, acuzând Madridul de subminarea securității frontierelor Uniunii Europene. Liderii europeni, printre care cancelarul german Friedrich Merz, premierul italian Giorgia Meloni și președintele României, Nicușor Dan, au exprimat îngrijorare legată de deciziile guvernului spaniol și solicită măsuri.coord
Reacţii din partea liderilor europeni
Liderii semnatari au menționat într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și prim-ministrului irlandez, Micheál Martin, necesitatea unei cooperări strategice la nivel european pentru gestionarea crizei migrației. Aceștia au subliniat importanța consolidării controlului asupra frontierelor externe și combaterea migratiei ilegale, avertizând asupra faptului că politicile de regularizare de la Madrid pot acționa ca factori de atracție pentru migranți.
Deși guvernul spaniol a negat legătura dintre schema de regularizare și criza din Ceuta, susținând că niciun migrant ilegal nu a avut dreptul de a beneficia de aceasta, liderii europeni au insistat asupra riscurilor generate de aceste măsuri. Ei au exprimat neîncredere în afirmațiile Madridului și au cerut o reacție coordonată pentru a evita fenomene perturbatoare pentru spațiul Schengen.
Controversele legate de politica de migrație a Spaniei
Spania a lansat un program de regularizare în aprilie, cu deadline-ul inițial pentru depunerea cererilor în iunie. Guvernul de la Madrid a explicat că solicitările de eligibilitate impun condiții stricte: dovada rezidenței anterioare în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și un minim de cinci luni consecutive de locuire. Oficialii au afirmat că niciuna dintre persoanele intrate ilegal în Ceuta nu îndeplinește aceste cerințe.
Cu toate acestea, reacțiile liderilor europeni au fost dure. Ei au avertizat că politica spaniolă poate crea un precedent periculos, care să transforme intrările ilegale în șanse de legalizare, și au recomandat ieșirea din pasivitate pentru a preveni „amenințări hibride” și migrație în masă.
Inițiative și declarații ale altor state europene
Printre semnatarii scrisorii se numără liderii din Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia. Acest grup solicită organizarea unei videoconferințe cu miniștrii de interne pentru a discuta evoluțiile din Ceuta și a decide măsuri concrete.
Pentru a putea coordona răspunsul, Irlanda, deținătoarea președinției rotative a UE, a anunțat că va organiza această videoconferință. Inițiativa a fost lansată de România și Danemarca, și vizează găsirea unor soluții comune pentru gestionarea fluxurilor migratorii.
Reacția Spaniei și criticile lui Sánchez
Pedro Sánchez, premierul Spaniei, a criticat dur reacțiile europene, acuzând liderii europeni că „au ales să atace Spain și să solicite excluderea temporară a acesteia din Spațiul Schengen”. În scrisoarea adresată oficialilor europeni, Sánchez a susținut că solicitările de excludere sunt „contrare legislației europene, dreptului umanitar și principiilor de solidaritate”.
El a apărat gestionarea situației și a citat date care arată că Spania a avut, între 2021 și 2026, jumătate din numărul de intrări ilegale raportate de Italia. Oficialul spaniol a mai reamintit încercările Belarusului din 2021 de a destabiliza UE prin facilitarea trecerii migranților în Polonia și alte țări baltice.
Prim-ministrul spaniol a decis să pună în evidență că unele state europene susțin propuneri de suspendare temporară a Spaniei din spațiul Schengen, acțiune despre care a spus că ar fi motivată de prejudecăți, falsuri sau interese politice. El califică reacțiile drept „egoiste”, condamnând deprecierea și acuzațiile generate de problemele migrației.
Această tensiune evidențiază divergentele de opinie între Madrid și alte capitale europene în privința migrației, în condițiile în care criza din Ceuta continuă să provoace resentimente și discuții despre viitorul politicilor comune în domeniu.
