Românii economisesc timp cu AI, dar apar riscuri de pierdere a locurilor de muncă

România se află printre țările din Uniunea Europeană unde angajații economisesc cele mai multe ore lunare prin utilizarea inteligenței artificiale (IA), însă majoritatea nu se tem de înlocuirea lor de către tehnologie. Un studiu recent arată că românii economisesc în medie 19 ore pe lună cu ajutorul IA, echivalentul a două zile și jumătate de muncă, iar 71,9% dintre utilizatori spun că nu se simt amenințați de posibilitatea pierderii locului de muncă.

Studiu comparativ în Europa

Un specialist din Austria descrie actuala etapă ca fiind o „tranziție tipică”, în care mulți nu conștientizează pe deplin efectele pe termen lung asupra locurilor de muncă. În Lituania, se începe să se observe mai clar tendințele legate de impactul IA asupra ocupării forței de muncă, iar în Franța, angajații care folosesc IA economisesc, în medie, 20 de ore pe lună. În plus, în Franța și Austria, procentul celor care nu se tem de automatizare este mai ridicat decât în România, fiind respectiv 61% și 78%.

Percepția și impactul în diferite țări

În Franța, doar 10% dintre angajați sunt îngrijorați că IA le-ar putea înlocui joburile, în timp ce 61% dintre manageri și lideri de echipe se tem de această posibilitate. În România, însă, specialiștii afirmă că angajații care folosesc IA pentru sarcini repetitive economisesc multe ore, însă angajații cu studii superioare cheltuiesc mai mult timp pentru activități de management, fără a resimți neapărat o ușurare a muncii.

Industria și vulnerabilitatea locurilor de muncă

Cele mai afectate domenii din România, Spania, Austria și Lituania sunt cele bazate pe sarcini repetitive, precum IT-ul, retail-ul, industria auto sau serviciile pentru clienți. În aceste sector, joburile sunt cele mai expuse riscului de automatizare. Cercetătoarea de la Mercury Research, Patricia Ardelean, indică faptul că activitățile mecanizate și fără calificare ridicată sunt cele mai vulnerabile.

Vulnerabilitatea tinerilor și calificarea

Tinerii între 18 și 29 de ani sunt percepuți ca fiind mai expuși riscului de înlocuire de IA, deoarece ocupă adesea locuri de muncă de nivel entry-level, cu sarcini simple, ușor automatizabile. În Austria, cei cu calificare mai scăzută, adesea tineri, sunt considerati cei mai vulnerabili. Veniturile mai mici amplifică teama de pierdere a locului de muncă, fiind mai populă în rândul celor cu salarii modeste și în mediul rural.

Utilizarea și gestionarea timpului economisit

Orele salvate lunar cu IA variază în funcție de domeniu și ocupație. În România, aceste 19 ore pot fi traduse atât în timp liber, cât și în creșterea productivității sau în volume mai mari de muncă. În mediul rural, angajații folosesc timpul economisit pentru gestionarea mai eficientă a sarcinilor, în timp ce managerii și cei din categoria de vârstă 30-49 de ani raportează sporirea productivității, fără a beneficia neapărat de mai mult timp liber.

Tendințe în alte țări și măsuri sindicale

În Spania, timpul economisit este adesea folosit pentru intensificarea muncii sau pentru sarcini administrative, în timp ce în Austria, angajații petrec timpul eliberat în pauze sau participând la întâlniri. Estimările indică faptul că aproximativ jumătate dintre angajați nu folosesc timpul economisit pentru dezvoltare profesională sau inovare.

Sindicatele din Austria și Spania solicită participarea angajaților la deciziile privind utilizarea IA și cer transparență sporită în modul de implementare. Federația Sindicatelor din Austria afirmă că IA trebuie să sprijine angajații, nu să îi monitorizeze sau controleze, iar în Spania, sindicatele solicită verificarea posibilelor prejudecți sau discriminări ale sistemelor AI, precum și supraveghere umană constantă.

Proiecția pentru România

Președintele Blocului Național Sindical afirmă că, în România, organizațiile sindicale trebuie să fie adaptate la noile tehnologii, să fie înțelepte în abordare și să colaboreze cu guvernul și patronatele pentru planuri pe termen lung. El adaugă însă că, în prezent, nu există un pericol semnificativ de amploare, concluzia fiind că „nu e cazul României”.