Serbia a înregistrat o schimbare politică majoră în ultimii doi ani, odată cu ascensiunea mișcării studențești „Lista Studenților – Studenții Câștigă”. Originea acestei mișcări a fost o tragedie care a stârnit proteste în toată țara, urmând o serie de demonstrații zilnice și acțiuni la nivel național împotriva corupției și a absenței de reacție a guvernului. În acest interval, scena politică s-a schimbat radical, câțiva lideri politici fiind trimiși acasă și scrutinul electoral de duminică fiind perceput ca un referendum asupra puterii lui Aleksandar Vučić și a Partidului Progresist Sârb (SNS).
Originea și evoluția mișcării studențești
Mișcarea a debutat după o tragedie petrecută la 1 noiembrie 2024, când acoperișul de beton al gării din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane. Evenimentul a fost perceput ca un simbol al corupției și al coruperii sistemului, fiind asociat cu implicarea directă a președintelui în repararea defectuoasă a gării. Protestele inițiale ale studenților s-au extins rapid, apoi transformate într-o campanie națională ce a inclus segmente diverse ale societății sârbe, de la fermieri și actori până la judecători și profesori.
Calitatea și structura mișcării
Mişcarea nu are lideri evidenți și nu au experiență politică formală, însă a reușit să adune simpatizanți din toate categoriile sociale. Au prezentat candidați pentru toate cele 250 de locuri din parlament, însă printre aceștia nu a existat niciun student. Candidatul principal, Ilija Srdanović, cardiolog la Novi Sad, a declarat că istoria se rescrie și că energia este de neoprit. Membrii mișcării au promis că vor promova valori ale unei societăți civilizate, acuzând regimul anterior de extirpare a acestor valori.
Impactul tragediei de la Novi Sad
Prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad a fost un punct de cotitură. Evenimentul a avut loc pe 1 noiembrie 2024 și a avut ca rezultat decesul a 16 persoane. Criticii au asociat renovarea defectuoasă cu implicarea directă a președintelui Vučić în proiect. La scurt timp după incident, protestele extinse au fost declanșate, fiind văzute ca un semnal al unei crize de încredere în autorități.
De la proteste locale la mișcare națională
Inițial, protestele au fost organizate de studenți în campusurile universitare, dar treptat s-au răspândit în întreaga țară, implicând un segment semnificativ al populației. La începutul anului 2025, prim-ministrul Vučić a demisionat pentru a calma situația. În martie 2025, Belgradul a fost scena celei mai mari manifestații antiguvernamentale din istoria Serbiei, iar mișcarea s-a consolidat ca o forță de opoziție fără lideri tradiționali, cu tinerii organizând adunări și plenare de amploare.
Rezultatele alegerilor anticipate și viitorul politicienilor
Alegătorii au fost chemați să voteze, iar în urma scrutinului a fost formată o nouă majoritate în Parlament. În lista de câștigători s-au regăsit aproximativ 135 de persoane, printre care fostul star al baschetului Dejan Bodiroga (locul 24), actorul Tihomir Stanić (locul 8), cântărețul Nikola Mikić (locul 46) și fostul guvernator al Băncii Naționale, Dejan Šoškić (locul 27). Numele lui Šoškić este menționat în contextul unei posibile funcții de vârf, fiind criticat de mass-media proguvernamentală pentru reforme economice.
Programul parlamentar și prioritățile noii echipe
Deputații aleși trebuie să implementeze un program electoral în 11 puncte, inițiat de mișcarea studențească. Obiectivele includ eradicarea corupției prin crearea unei unități speciale de poliție, epurarea funcționarilor din MAI legați de reprimirile protestatarilor sau asocierea cu crima organizată, reformarea mass-media și eliberarea postului public de televiziune de influența politică, precum și stoparea recrutării de persoane loiale partidelor politice pentru conducerea întreprinderilor publice.
Viitorul politic al protejatilor mișcării
Deși studenții nu au candidat, aceștia au promis că cei aleși vor respecta programul și responsabilitățile în funcții. Principalul candidat, Ilija Srdanović, profesat de cardiologie, nu este considerat un potențial prim-ministru. Printre noii parlamentari se numără personalități precum fostul jucător Dejan Bodiroga și actorul Tihomir Stanić, precum și alți profesori și oameni de știință. Numele lui Dejan Šoškić continuă să fie menționat ca posibil ministru sau în alte poziții de conducere, fiind criticat pentru reformele propuse.
Originea și conținutul programului
Noii aleși vor trebui să pună în aplicare un program în 11 puncte. În cadrul acestuia, mișcarea studențească urmărește combaterea corupției, reformarea sistemului de mass-media, eliminarea influenței politice din companiile de stat și responsabilizarea angajaților publici, vizând fluidizarea și consolidarea statului de drept. Cererile includ și înființarea unor structuri speciale pentru combaterea corupției și instalarea unui climat de responsabilitate instituțională, pentru a contracara percepția că regimul anterior a uzurpat valorile fundamentale ale societății.
Viitorul politic al Serbiei va fi decis de noii parlamentari, aleși pe baza acestui program, toate acțiunile fiind așteptate să fie realizate în condițiile în care mișcarea studențească nu mai are reprezentanți în Parlament, dar a influențat decisiv evoluția politică.
