Într-un interviu acordat pentru un portal de știri, Victor Negrescu a analizat obstacolele structurale care împiedică digitalizarea României, impactând competitivitatea economică.
Potrivit europarlamentarului, digitalizarea nu trebuie văzută ca un simplu slogan, ci ca o transformare profundă care să modifice fundamental modul de funcționare al statului și relația acestuia cu cetățenii.
Finanțarea europeană și simplificarea birocrației
România se confruntă cu o abordare fragmetată a digitalizării: proiectele europene sunt implementate izolat, lipsind interoperabilitatea, iar administrațiile locale achiziționează soluții digitale incompatibile.
Negrescu consideră că o adevărată transformare digitală ar trebui să simplifice birocrația, să reducă cheltuielile și să accelereze accesul la serviciile publice. Cu toate acestea, lipsa coordonării naționale și a unor standarde comune lasă aceste obiective neîmplinite.
Totodată, el subliniază lipsa competențelor digitale, atât la cetățeni, cât și la cadrele didactice și funcționarii publici. În timp ce tinerii utilizează inteligența artificială, mulți profesori nu o integrează în procesul de învățământ.
Echipamentele finanțate european, de calitate discutabilă
România nu exploatează eficient fondurile europene destinate competențelor digitale, iar echipamentele, precum tabletele școlare, sunt adesea de calitate scăzută și lipsesc de un plan de modernizare coerent. Această lipsă de viziune afectează productivitatea și descurajează investitorii.
Victor Negrescu avertizează asupra costurilor directe implicate de digitalizarea deficitară pentru stat, precum și asupra impactului negativ pe termen lung asupra competitivității. România riscă să rămână în urmă în domenii inovatoare precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică.
În ciuda existenței unor specialiști și companii performante, la nivel instituțional persistă dezordine și lipsa unui plan unitar. De asemenea, statul nu răspunde adecvat noilor amenințări digitale, de la deepfake-uri la atacuri cibernetice.
INTERVIU Victor Negrescu – „Digitalizarea nu trebuie să fie doar un discurs public”
Intrebări:
Victor Negrescu: Digitalizarea trebuie să fie un proces activ care transformă țara, ne bazând pe principii solide. Un proces digital eficient operează mai rapid, mai ieftin și facilitează relația cetățean-stat.
Problema este transpunerea proceselor actuale în mediul digital fără a simplifica birocrația. Dacă existent sunt necesare trei avize, sistemul digital menține această complexitate.
Digitalizarea ar trebui să eficientizeze procesele, să reducă birocrația și să faciliteze accesul cetățeanului la servicii publice. Lipsa coordonării este o problemă majoră.
Există numeroase proiecte, finanțate în mare parte european, care sunt izolate și neconectate. Este necesar un coordonator la nivelul Administrației Prezidențiale, dotată cu mai multe instrumente pentru a coordona acest proces și a elimina abordarea fragmetară a fiecărui minister din parte.
Ca exemplu concret, fondurile PNRR pentru digitalizare au fost folosite de primării pentru achiziții neinterconectate, incompatibile. Rezultatul a fost o soluție fragmetată, neoptimizată.
Sunt necesari specialiști în managementul de proiecte în sectorul public, care să gestioneze implementarea și să asigure interoperabilitatea soluțiilor. Viteza acestui demers este esențială.
Lipsa digitalizării implică costuri suplimentare pentru stat. Digitalizarea, dimpotrivă, poate contribui la reducerea cheltuielilor.
Există plângeri persistente cu privire la dificultatea utilizării sistemelor digitale, la instabilitatea unor platforme digitale. Problemele de educație digitală a populației sunt evidente.
Soluțiile necesită o simplificare a interacțiunii cetățean-stat, oferind cât mai multe servicii digitale la un singur click, după modelul Estoniei. Acest lucru presupune dezvoltarea competențelor digitale.
Competențele digitale nu se rezumă la utilizarea tehnologiei, ci la înțelegerea gestionării și securității datelor personale, a protecției parolelor și a siguranței pe diverse platforme digitale.
Resursele europene nu sunt folosite corespunzător în dezvoltarea competențelor digitale și în îmbunătățirea educației digitale.
Achizițiile de echipamente tehnologice, precum tabletele școlare, sunt adesea de calitate scăzută și lipsesc de o politică de înlocuire.
Este necesar să se asigure un sistem coerent de dezvoltare a competențelor digitale, inclusiv prin educație. Mulți tineri folosesc inteligența artificială, dar puțini profesori știu să o integreze eficient în procesul educațional.
Lipsa competențelor digitale afectează productivitatea și descurajează investitorii străini.
Competitivitatea României depinde de dezvoltarea unui sistem fiscal eficient, de o forță de muncă calificată și de un cadru legislativ favorabil.
În prezent, România nu este atractivă pentru investiții inovatoare din cauza problemelor menționate anterior.
România este în urmă la implementarea tehnologiilor inovatoare, față de alte țări.
Sunt necesare investiții în domeniul digital, în special în contextul bugetului european.
Mai sunt necesare mai multe argumente care să atragă investiții. Pe acest segment suntem mult în urmă.
Negrescu: ”Necesară investiție în informare și educare!”
(Fragmentul include un link video.)
Intrebări și răspunsuri, referitor la problemele actuale
Victor Negrescu: Sunt necesare măsuri concrete, precum investițiile în educație, pentru a distinge realul de fals.
Există necesitatea implementării unui sistem rapid de reacție la conținutul fals, inclusiv pe platforme de social media. Este necesar să implicăm giganții tehnologici.
Legislația europeană privind inteligența artificială reprezintă un model care ar putea fi utilizat în România.
Instituțiile statului trebuie adaptate pentru a răspunde la noua infracționalitate digitală.
Referitor la eforturile Comisiei Europene
Victor Negrescu: Suveranitatea digitală este un țel important pentru Europa, care necesită competitivitate, dezvoltarea unor companii europene și acces la finanțare. Există alternative europene la marile platforme, dar lipsesc investițiile în promovare.
Aspectele de finanțare, investiții dificile și neîncredere limitează competitivitatea companiilor europene.
