Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni seara că social-democrații au depus 12 plângeri prealabile împotriva unor hotărâri de Guvern și vor urma acțiuni în contencios administrativ la Curtea de Apel. El a susținut că aceste demersuri au ca scop verificarea legalității actelor adoptate de Guvern și reprezintă răspunsul partidului la gestionarea defectuoasă a țării.
Acțiuni judiciare împotriva Guvernului Bolojan
PSD a transmis, printr-un comunicat de presă, intenția de a contesta în instanță mai multe hotărâri adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Partidul acuză Executivul de încălcarea Constituției și anunță sesizarea Parchetului General. În comunicat, social-democrații afirmă că Guvernul, deși demis, continuă să acționeze ca și cum ar avea mandate complete, ceea ce contravine prevederilor legale și constituționale.
PSD susține că mandatul Guvernului Bolojan, după ce a fost demis de Parlament pe 5 mai cu 281 de voturi, este depășit, iar activitatea acestuia trebuie limitată la acte de administrare curentă. Partidul reclamă că restricțiile legale nu sunt respectate și că există un abuz sistematic al Guvernului.
Reacție și poziția PNL
Liberalii au respins acuzațiile PSD, afirmând că Guvernul și-a exercitat atribuțiile în conformitate cu Constituția și legislația în vigoare. Ei subliniază că toate hotărârile adoptate urmăresc protejarea intereselor României, respectarea angajamentelor din PNRR și evitarea perderii fondurilor europene.
PNL a acuzat PSD de intenția de a transforma interesele țării într-un instrument de blocaj politic și de a pune în pericol proiectele de investiții și fondurile europene. Ei consideră că demersul PSD are un impact negativ asupra eforturilor de atragere a fondurilor europene și este o formă de sabotaj politică.
Contextul crizei politice în România
Criza politică în România durează de peste două luni, de la demiterea Guvernului Bolojan pe 5 mai, în urma adoptării unei moțiuni de cenzură depusă de PSD și AUR, cu 281 de voturi „pentru”. De atunci, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități parlamentare. Prima nominalizare, Eugen Tomac, nu a reușit să obțină sprijinul necesar, iar ulterior a fost propus Adrian Veștea, însă guvernul său a fost respins în Parlament cu doar 189 de voturi.
Consultările au continuat însă, președintele refuzând să facă o nouă nominalizare, în contextul în care partidele continuă discuțiile pentru formarea unei majorități viabile.
